1 Să nu priimeşti cuvânt deşert, să nut e uneşti cu cel strâmb, ca să fii mărturie strâmbă.
2 Să nu fii cu cei mai mulţi spre rău, să nut e adaogi cu mulţimea a te abate cu cei mai mulţi, ca să abaţi judecata.
3 Şi de cel sărac să nu-ţi fie milă la judecată.
4 Iară de vei tâlni boul vrăjmaşului tău sau jugătoriul lui rătăcind, să-l întorci să-l dai lui.
5 Şi de vei vedea jugătoriul vrăjmaşului tău căzut supt sarcina lui, să nu-l treci, ci să o râdici împreună cu el.
6 Să nu abaţi judecata săracului când să judecă.
7 De tot cuvântul strâmb să te fereşti, pre cel nevinovat şi pre cel drept să nu-l omori, şi să nu îndreptezi pre cel necurat pentru daruri.
8 Şi daruri să nu iai, că darurile orbesc ochii celor ce văd şi strică cuvintele ceale dreapte.
9 Şi pre cel nemearnic să nu-l învăluiţi, nici să-l necăjiţi, că voi ştiţi sufletul nemearnicului, că voi nemearnici eraţi în pământul Eghiptului.
10 Şease ani vei sămăna pământul tău şi vei aduna roadele lui.
11 Iară în al şeaptelea an îi vei face odihnă şi-l vei lăsa nelucrat, şi vor mânca săracii neamului tău, iară rămăşiţele le vor mânca fiiarăle câmpului: aşea vei face cu viia ta şi cu maslinetul tău.
12 În şease zile să faci lucrurile tale, iară în zioa a şeaptea vei odihni, ca să se odihneacă boul tău şi asinul tău, şi ca să răsufle fiiul slujnicii tale şi nemearnicul.
13 Toate câte am grăit cătră voi păziţi-le, şi numele dumnezeilor străini să nu le pomeniţi, nici să se auză din gura voastră.
14 Trei vremi ale anului serbaţi Mie.
15 Sărbătoarea azimelor faceţi să o păziţi, şeapte zile veţi mânca azimă, după cum ţ-am poruncit ţie pre vreamea lunii ceii dintâiu, că întru aceaea ai ieşit din Eghipt, să nu te arăţi înaintea Mea deşert
16 Şi sărbătoarea seacerii pârga lucrurilor mâinilor tale vei face din toate care vei sămăna în ţarina ta. Şi sărbătoarea săvârşitului la ieşirea anului, când aduni lucrurile ceale din ţarina ta.
17 În trei vremi ale anului să va arăta toată partea bărbătească înaintea Domnu-lui Dumnezeului tău, căci, când voiu scoate neamurile de la faţa ta şi voiu lărgi hotarăle tale, nu va pofti nimenea pământul tău.
18 Să nu pui pre dospit sânge din jertva Mea, nici să doarmă grăsimea sărbătoarei Meale până dimineaţă.
19 Pârga cea dintâiu a roadelor pământului tău vei aduce în Casa Domnului Dumnezeului tău, să nu fierbi mielul în laptele mumei lui.
20 Şi, iată, Eu trimiţ pre îngerul Mieu înaintea feaţii tale, ca să te păzască pre cale, ca să te ducă în pământul care l-am gătit ţie.
21 Ia-ţi aminte ţie însuţi, şi ascultă de dânsul, şi creade lui, că nu va lăsa după tine, că numele Mieu easte preste dânsul.
22 De vei auzi cu auzul glasului Mieu şi vei face toate câte voiu porunci Eu voao, şi vei păzi legătura Mea, veţi fi Mie norod ales din toate neamurile, că al Mieu easte pământul, şi voi veţi fi Mie sfinţire împărătească şi neam sfânt. Aceaste cuvinte vei grăi fiilor lui Israil: «De veţi auzi cu auzul glasul Mieu şi veţi face toate câte voiu zice ţie, vrăjmaş voiu fi vrăjmaşilor tăi şi împrotivnic împrotivnicilor tăi.
23 Că va mearge îngerul Mieu, carele te va povăţui pre tine, şi te va duce la amorei şi la hetei şi la ferezei şi la hananei şi la gherghesei şi la evei şi la ievusei, şi-i voiu sfărâma pre ei.
24 Să nu te închini dumnezeilor lor, nici să slujeşti lor, să nu faci după faptele lor, ci stricând să strici capiştile lor şi zdrobind să zdrobeşti stâlpii lor.
25 Şi să slujeşti Domnului Dumnezeului tău, şi bine voiu cuvânta pâinea ta şi vinul tău şi apa ta, şi voiu abate slăbiciunea de la voi.
26 Nu va fi neroditoriu, nici sterp pre pământul tău, numărul zilelor tale plinind voiu plini.
27 Şi voiu trimite frica povaţă ţie, şi voiu îngrozi toate neamurile asupra cărora mergi tu, şi voiu face pre toţi împrotivnicii tăi să fugă.
28 Şi voiu trimite vespi înaintea ta, şi voiu scoate pre amorei şi pre evei şi pre hananei şi pre hetei de la tine.
29 Nu voiu scoate pre ei într-un an, ca să nu să pustiiască pământul şi să se înmulţască asupra ta fierile pământului.
30 Pre încet voiu scoate pre ei de la tine, până te vei înmulţi tu şi vei moşteni pământul.
31 Şi voiu pune hotarăle tale de la Marea Roşie până la Marea Filisteilor, şi de la pustiiu până la râul cel mare al Eufratului, şi voiu da în mâinile voastre pre cei ce şed pre pâmântul acela, şi voiu scoate pre ei de la tine.
32 Să nu faci cu ei, nici cu dumnezeii lor, legătură.
33 Şi să nu lăcuiască în pământul tău, ca să nu te facă să păcătuieşti împrotiva Mea, că, de vei sluji dumnezeilor lor, aceştia vor fi ţie piiadecă»”.