2
Şi s-au săvârşit ceriul şi pământul şi toată podoaba lor.
Şi au sfârşit Dumnezeu în zioa a şeasa lucrurile Sale, care au făcut, şi s-au odihnit în zioa a şeaptea de toate lucrurile Sale, care au făcut.
Şi bine au cuvântat Dumnezeu zioa a şeaptea şi o au sfinţit pre ea, că întru aceaea s-au odihnit de toate lucrurile Sale, care au început Dumnezeu a face.
Aceasta easte Cartea Facerii ceriului şi a pământului, când s-au făcut, în carea zi au făcut Domnul Dumnezeu ceriul şi pământul.
Şi toată verdeaţa ţarinei mai înainte de ce s-au făcut pre pământ, şi toată iarba ţarinei mai înainte de ce au răsărit, că nu ploasă Dumnezeu pre pământ, şi om nu era carele să-l lucreaze pre dânsul.
Şi izvor ieşea din pământ şi adăpa toată faţa pământului.
Şi au făcut Dumnezeu pre om, ţărână luând din pământ, şi au suflat în faţa lui suflare de viiaţă, şi s-au făcut omul în suflet viu.
Şi au sădit Dumnezeu raiu în Edem, cătră răsărit, şi au pus acolo pre omul pre carele l-au făcut.
Şi au făcut Dumnezeu să răsară încă din pământ tot lemnul frumos la vedeare şi bun la mâncare, şi pomul vieţii în mijlocul raiului, şi pomul ştiinţii binelui şi a răului.
10 Şi râu ieşea din Edem, ca să ude raiul, care de acolo să împarte în patru râuri.
11 Numele unuia Fison, acesta încungiură tot pământul Evilatului, acolo easte aur.
12 Şi aurul pământului aceluia easte bun, şi acolo easte rubin şi piatră vearde.
13 Şi numele râului celui de al doilea, Gheon, acesta încungiură tot pământul Etiopiei.
14 Şi râul cel de al treilea, Tigru, acesta mearge împrotiva asirilor. Şi râul al patrulea, Efrat.
15 Şi au luat Domnul Dumnezeu pre omul, pre carele l-au făcut, şi l-au pus în raiul desfătării, să-l lucreaze şi să-l păzească.
16 Şi au poruncit Domnul Dumnezeu lui Adam, zicând: „Din tot pomul, care easte în raiu, să mănânce mâncare.
17 Iară din pomul ştiinţii binelui şi a răului să nu mâncaţi, că, ori în ce zi veţi mânca dintr-însul, cu moarte veţi muri”.
18 Şi au zis Domnul Dumnezeu: „Nu easte bine să fie omul singur, să facem lui ajutoriu aseamenea lui”.
19 Şi au făcut Dumnezeu încă din pământ toate fierile ţarinii şi toate pasările ceriului, şi le-au adus la Adam să vază ce nume le va pune, şi tot sufletul viu ce l-au numit Adam, acesta easte numele lui.
20 Şi au pus Adam nume tuturor dobitoacelor şi tuturor paserilor ceriului şi tuturor fierilor pământului, iară lui Adam nu s-au aflat ajutoriu aseamenea lui.
21 Şi au pus Dumnezeu somn în Adam şi au adormit, şi au luat o coastă dintru ale lui şi au plinit cu carne în locul ei.
22 Şi au făcut Dumnezeu coasta, carea o au luat din Adam, muiare, şi o au adus pre ea la Adam.
23 Şi au zis Adam: „Acesta acum easte os din oasele meale şi carne din carnea mea, aceasta să va chema muiare, pentru că din bărbatul său s-au luat.
24 Pentru aceaea, va lăsa omul pre tatăl său şi pre mumă-sa şi să va lipi de muiarea sa şi vor fi amândoi un trup”.
25 Şi era amândoi goli, şi Adam şi muiarea lui, şi nu să ruşina.