1 Veseleaşte-te, pustiia cea însetată, şi să se bucure pustiia şi să înflorească ca crinul.
2 Şi vor înflori şi să vor bucura pustiile Iordanului. Mărirea Livanului s-au dat ei şi cinstea Carmilului; şi norodul mieu va vedea mărirea Domnului şi înălţimea lui Dumnezeu.
3 Întăriţi-vă, mâni slabe, şi genunchi slăbănoage, mângăiaţi-vă!
4 Cei slabi de inimă, cu cugetul întăriţi-vă şi nu vă teameţi! Iată, Dumnezeul vostru cu judecată răsplăteaşte şi vă va răsplăti. Acela va veni şi ne va mântui pre noi.
5 Atunci să vor deşchide ochii orbilor şi urechile surzilor vor auzi.
6 Atunci va sări şchiopul ca cerbul şi să va limpezi limba gângavilor, că s-au vărsat în pustie apă şi vale în pământ însetat.
7 Şi vor fi ceale fără de apă bălţi, şi în pământul cel însetat izvor de apă va fi; acolo va fi veseliia pasărilor şi lăcaşuri de turme de trestie şi bălţi.
8 Acolo va fi cale scurtă şi cale sfântă să va chema; şi nu va treace acolo necurat, nici va fi acolo cale spurcată, cei răsipiţi vor mearge pre dânsa şi nu vor rătăci.
9 Şi nu va fi acolo leu, nici fiiară cumplită nu să va sui pre dânsa, nici să va afla acolo, ci vor mearge pre dânsa cei mântuiţi şi aleşi de Domnul.
10 Şi să vor întoarce şi vor veni în Sion cu veselie şi cu bucurie şi desfătare veacinică preste capul lor. Lauda şi bucuriia şi veseliia îi va ajunge pre dânşii şi va fugi durearea şi întristarea şi suspinarea.