1 Şi răspunzând Elifaz Temaniteanul, au zis:
2 „Au nu Domnul easte Cel ce învaţă înţăleagerea şi ştiinţa?
3 Că ce grijă e Domnului, oare fost-ai tu întru lucruri fără de prihană, sau ce folos că vei întinde tu calea ta?
4 Sau băgându-te în samă, mustra-te-va şi va veni cu tine la judecată?
5 Au nu e răutatea ta multă şi nenumărate sânt păcatele tale?
6 Că ai zălogit pre fraţii tăi în zădar şi ai luat îmbrăcămintea celor goli.
7 Şi cu apă n-ai adăpat pre cei sătoşi, ci pre cei flămânzi i-ai lipsit de pâne.
8 Şi te-ai mirat de feaţele unora, şi ai făcut pre săraci a lăcui pre pământ.
9 Şi pre văduve le-ai slobozit deşearte, şi pre sirimani i-ai năcăjit.
10 Pentru aceaea, te-au încungiurat laţuri şi degrabă te-au apucat războiu groaznic.
11 Lumina ţi s-au întors întru întunearec, şi dormind tu, te-au acoperit apa.
12 Au Cel ce lăcuiaşte întru ceale înalte nu priveaşte, şi pre cei ce să purta cu sumeţie i-au smerit?
13 Şi ai zis: «Ce au cunoscut Cel tare? Au prin negură judecă?
14 Nor e ascunderea Lui şi nu să va vedea, şi împrejurul ceriului umblă».
15 Au păzi-vei calea veacinică, carea o au călcat bărbaţii cei drepţi?
16 Care s-au luat înainte de vreame, râu curgătoriu temeliile lor.
17 Cei ce zic: «Domnul ce va face noao, sau ce va aduce noao Atotţiitoriul?»
18 Şi El au umplut casăle lor de bunătăţi, şi sfatul celor necredincioşi departe easte de la Dânsul.
19 Văzind drepţii au râs, şi cel fără de prihană i-au batjocorit pre ei.
20 Au nu au perit starea lor? Şi rămăşiţa lor o va mânca focul.
21 Şi fii vârtos, de vei răbda, şi după aceaea roada ta va fi întru bunătăţi.
22 Şi priimeaşte din gura Lui poruncă, şi ia graiurile Lui în inima ta.
23 Iară de te vei întoarce şi te vei smeri înaintea Domnului, şi vei depărta din lăcaşul tău ce nu e drept,
24 Va pune preste lut în piiatră şi ca piiatra părăului Sofir.
25 Fi-va ţie Cel Atotţiitoriu ajutoriu de cătră vrăjmaşi, şi curăţit te va da ca argintul cel lămurit în foc.
26 După aceaea, vei îndrăzni înaintea Domnului, căutând la ceriu veasăl.
27 Şi când te vei ruga, te va asculta şi va da ţie ca să-ţi dai rugămintele tale.
28 Şi va aşeza ţie lăcuinţa dreptăţii, şi pre căile tale va fi lumină.
29 Că te-ai smerit pre tine, şi va zice: «Sumeţitu-s-au», şi pre cel cu ochii plecaţi va mântui.
30 Izbăvi-va pre cel nevinovat, şi tu te mântuiaşte întru curăţiia mâinilor tale”.