1 Şi au poruncit Domnul unui chit mare să înghiţă pre Iona. Şi au fost Iona în pântecele chitului trei zile şi trei nopţi.
2 Şi s-au rugat Iona cătră Domnul Dumnezeul său din pântecele chitului şi au zis:
3 „Strigat-am întru năcazul mieu cătră Domnul Dumnezeul mieu şi m-au auzit. Din pântecele iadului strigarea mea; şi au auzit glasul mieu.
4 Aruncatu-m-ai întru adâncul inimii mării şi ape m-au încungiurat.
5 Toate înălţările Tale şi valurile Tale preste mine au trecut.
6 Şi eu am zis: «Lăpădatu-m-am de la ochii Tăi. Au, doară, voiu adaoge ca să mai privesc eu la besearica cea sfântă a Ta?»
7 Turnatu-s-au ape până la sufletul mieu. Adâncul cel din fund m-au încungiurat, cufundatu-s-au capul mieu. Întru crepăturile munţilor m-am pogorât. În pământul ale căruia încuietorile sânt zăvoară veacinice; şi să iasă din stricăciune viiaţa mea cătră Tine, Doamne Dumnezeul mieu!
8 Când să sfârşiia din mine sufletul mieu, de Domnul mi-am adus aminte; şi să vie cătră Tine rugăciunea mea, la sfântă besearica Ta!
9 Ceia ce păzesc deşertăciunile şi minciunile ş-au părăsit mila sa.
10 Iară eu glas de laudă şi de mărturisire voiu jertvi Ţie. Câte am făgăduit voiu da Ţie, Domnului, pentru mântuirea mea”.
11 Şi au poruncit Domnul chitului şi au lăpădat pre Iona la uscat.