1 Fiiul înţălept ascultă pre tatăl său, iară cel neascultătoriu, întru pierzare.
2 Din rodurile dreptăţii va mânca cel bun; iară sufletele călcătorilor de leage vor peri fără de vreame.
3 Cel ce-şi păzeaşte gura sa păzeaşte-şi sufletul său; iară cel ce nu-şi opreaşte buzăle frică-şi va face şie.
4 Întru pofte easte tot cel fără de lucru; iară mâinile celor bărbaţi sânt întru nevoinţă.
5 Ureaşte dreptul cuvântul nedrept; iară necredinciosul să ruşinează şi nu are îndrăzneală.
6 Dreptatea păzeaşte pre cei fără de răotate; iară pre cei necredincioşi îi face răi păcatul.
7 Sânt carii să îmbogăţesc sânguri pre sâne nimica având; şi sânt carii să smeresc pre sine cu multă bogăţie.
8 Răscumpărarea sufletului omului easte bogăţiia lui; iară săracul nu sufere certarea.
9 Lumină drepţilor e pururea, iară lumina necredincioşilor să va stânge. Sufletele vicleane rătăcesc întru păcate, iară drepţii să îndură şi miluiesc.
10 Cel rău cu sudalmă face reale; iară cei ce să cunosc pre sine sânt înţălepţi.
11 Avearea adunată cu fărădeleage să va împuţina, iară celui ce-şi strânge cu credinţă să va înmulţi.
12 Dreptul să îndură şi împrumutează; mai bun easte cel ce înceape a ajuta cu inima, decât cel ce făgăduiaşte şi la nădeajde aduce; că pomul vieţii e pofta bună.
13 Cel ce nu bagă în samă lucrul nebăga-să-va în samă de el; iară cel ce să teame de poruncă, acela e sânătos.
14 Fiiului viclean nimica nu easte bun; iară lucrurile slugii înţeleapte vor spori şi să va îndrepta calea lui.
15 Leagea înţeleptului easte izvorul vieţii; iară cel fără de minte supt laţ va muri.
16 Înţăleagerea bună dă dar; iară a cunoaşte leagea easte a cugetului bun; şi căile celor nebăgători de samă întru perire.
17 Tot cel isteţ lucrează cu cunoştinţă; iară cel fără de minte îşi întinde şie reale.
18 Împăratul îndrăzneţ va cădea în reale; iară sluga înţeleaptă va izbăvi pre el.
19 Sărăciia şi ocara o strică învăţătura; iară cel ce păzeaşte mustrările să va mări.
20 Poftele necredincioşilor îndulcesc sufletul; iară lucrurile necredincioşilor departe sânt de cunoştinţă.
21 Cel ce umblă împreună cu cei înţelepţi înţelept va fi; iară cel ce umblă cu cei fără de minte să va cunoaşte.
22 Pre cei ce păcătuiesc îi vor ajunge realele; iară pre cei drepţi îi va ajunge binele.
23 Omul bun va lăsa după sine moşteani pre fiii fiilor; iară bogăţiia necredincioşilor să strânge drepţilor.
24 Drepţii vor petreace mulţi ani întru bogăţie; iară nedrepţii vor peri degrab.
25 Cel ce nu să îndură de toiag uraşte pre fiiul său; iară cel ce iubeaşte îl ceartă cu de-adinsul.
26 Dreptul mâncând va sătura sufletul său; iară sufletele necredincioşilor vor fi lipsite.