136
1 La râul Vavilonului, acolo am şăzut şi am plâns, când ne-am adus noi aminte de Sion.
2 În sălci, în mijlocul lui am spânzurat organele noastre.
3 Că acolo ne-au întrebat pre noi, cei ce ne-au robit pre noi, cuvinte de cântări.
4 Şi cei ce ne-au dus pre noi, cântare: „Cântaţi noao din cântările Sionului!”
5 Cum vom cânta cântarea Domnului în pământ strein?
6 De te voiu uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea.
7 Să se lipească limba mea de grumazul mieu, de nu-mi voiu aduce aminte de tine.
8 De nu voiu pune înainte Ierusalimul, ca întru începutul veseliei meale.
9 Adu-Ţi aminte, Doamne, de fiii lui Edom, în zioa Ierusalimului,
10 Carii zicea: „Stricaţi-l, stricaţi-l până la temeliile lui!”
11 Fata Vavilonului, ticăloasă; fericit e cel ce va răsplăti ţie răsplătirea ta, carea ai răsplătit noao.
12 Fericit e carele va apuca şi va lovi pruncii tăi de piiatră. Slava.