1 Doamne, întru putearea Ta să va veseli împăratul, şi de mântuirea Ta să va bucura foarte.
2 Pofta inimii lui i-ai dat lui, şi de voia buzelor lui nu l-ai lipsit pre dânsul.
3 Că l-ai întimpinat pre el cu blagosloveniile bunătăţii; pus-ai pre capul lui cunună de piiatră scumpă.
4 Viiaţă au cerşut de la Tine, şi i-ai dat lui lungime de zile în veacul veacului.
5 Mare easte slava lui întru mântuirea Ta; mărire şi mare cuviinţă vei pune preste el.
6 Că vei da lui blagoslovenie în veacul veacului; veseli-vei pre dânsul întru bucurie cu faţa Ta.
7 Că împăratul nădăjduiaşte spre Domnul, şi întru mila Celui Înalt nu să va clăti.
8 Afle-se mâna Ta tuturor vrăjmaşilor Tăi; dreapta Ta să afle pre toţi cei ce Te urăsc pre Tine.
9 Că-i vei pune pre ei ca un cuptoriu de foc în vreamea feaţii Tale.
10 Domnul întru măniia Sa va turbura pre ei, şi-i va mânca pre ei focul.
11 Rodul lor de pre pământ îl vei piiarde, şi sămânţa lor din fiii oamenilor.
12 Că au plecat asupra Ta reale; cugetat-au sfaturi care nu vor putea să stea.
13 Că-i vei pune pre dânşii dos; întru cei rămaşi ai Tăi vei găti faţa lor.
14 Înalţă-Te, Doamne, întru putearea Ta; cânta-vom şi vom lăuda puterile Tale. Slava.