1 Pre mine, tatăl, ascultaţi-mă fiilor şi aşea faceţi, ca să vă mântuiţi.
2 Că Domnul au mărit pre tată întru feciori şi judecata mumei o au întărit întru fii.
3 Cel ce cinsteaşte pre tată să va curăţi de păcat.
4 Şi ca cel ce strânge comori, aşea easte cel ce cinsteaşte pre mumă-sa.
5 Cel ce cinsteaşte pre tată veseli-se-va de fii şi în zioa rugăciunei sale să va auzi.
6 Cel ce cinsteaşte pre tată să va îndelunga în zile, şi cel ce ascultă de Domnul va odihni pre mumă-sa.
7 Şi ca stăpânilor va sluji celor ce l-au născut pre el.
8 Cu fapta şi cu cuvântul cinsteaşte pre tatăl tău, ca să vie ţie blagoslovenie de la dânsul.
9 Că blagosloveniia tatălui întăreaşte casele fiilor, iară blăstămul mumei desrădăcinează temeliile.
10 Nu te mări întru necinstea tătâne-tău, că necinstea tătâne-tău nu-ţi easte ţie mărire.
11 Că mărirea omului easte din cinstea tătâne-său şi ocară fiilor easte muma necinstită.
12 Fiiule, sprijineaşte pre tatăl tău la bătrâneaţe şi nu-l măhni pre el în viiaţa lui.
13 Şi, de-şi va piiarde mintea, îngăduiaşte-l şi nu-l necinsti, ci cu toată vârtutea ta îl cinsteaşte.
14 Că milosteniia tatălui nu va fi uitată şi în locul păcatelor să va zidi ţie.
15 În zioa năcazului tău, aduce-ş-va aminte de tine, ca ghiiaţa când easte sănin, aşea să vor topi păcatele tale.
16 Ca un hulitoriu easte cel ce părăseaşte pre tată şi blăstămat de Domnul easte cel ce mânie pre mumă-sa.
17 Fiiule, cu blândeaţe săvârşeaşte lucrurile tale, şi de omul cel priimit te vei iubi.
18 Cu cât eşti mai mare, cu atâta mai mult te smereaşte şi înaintea Domnului vei afla har.
19 Că mare e putearea Domnului şi de la cei smeriţi să măreaşte.
20 Ceale mai presus de tine nu le căuta, şi ceale mai tari decât tine nu le cerca nebuneaşte.
21 Ceale ce s-au poruncit ţie, acealea cu cuviinţă le cugetă, că nu-ţi sânt de treabă ţie ceale ascunsă.
22 În lucrurile ceale deşearte nu ispiti mult, că mai mult decât easte priceaperea omului s-au arătat ţie.
23 Că pre mulţi i-au înşelat părearea lor şi socoteala rea au făcut să lunece cugetele lor.
24 Inima vârtoasă rău va păţi, mai pre urmă.
25 Şi cel ce iubeaşte primejdiia va cădea într-însa.
26 Inima vârtoasă îngreoia-să-va de osteneale, şi cel păcătos va adaoge păcate preste păcate.
27 Aducerii trufaşului nu easte vindecare, că răsadul păcatului s-au rădăcinat într-însul.
28 Inima celui înţelept va cugeta pilda, şi ureachiia celui ascultătoriu, pofta celui înţălept.
29 Focul arzătoriu îl va stânge apa şi milosteniia va curăţi păcatele.
30 Cel ce răsplăteaşte daruri îşi aduce aminte după aceasta, şi în vreamea căderii va afla întărire.