Cartea înţelepciunei
1
1 Iubiţi dreptatea, cei ce judecaţi pământul; cunoaşteţi pre Domnul întru bunătate şi întru smereniia inimii, căutaţi-L pre El.
2 Că Să află celor ce nu-L ispitesc pre El şi Să arată celor ce au credinţă întru Dânsul.
3 Că cugetele ceale răzvlătite despart de la Dumnezeu, iară putearea mustră pre cei fără de minte.
4 Că în sufletul cel viclean nu va întra înţelepciunea, nici va lăcui în trupul cel supus păcatului.
5 Că Duhul cel Sfânt al învăţăturii va fugi de vicleşug şi Să va depărta de la cugetele ceale fără de înţăleagere şi va mustra, venind strâmbătatea.
6 Că duh iubitoriu de oameni easte înţelepciunea, nu va mântui pre cel hulitoriu cu buzele sale, că rărunchilor lui martor e Dumnezeu şi a inimii lui socotitoriu adevărat, şi al limbii auzitoriu.
7 Că Duhul Domnului au umplut lumea şi Cel ce ţine toate are cunoştinţa glasului.
8 Pentru aceasta, cel ce grăiaşte ceale nedreapte nu să poate ascunde, nici îl va treace pre el dreptatea cea doveditoare.
9 Că în sfaturile celui necredincios cercare va fi, iară auzirea cuvintelor lui la Domnul va veni, ca să dovedească fărădelegile lui.
10 Că ureachiia râvnirii aude toate şi gâlceava răpştitorilor nu să va ascunde.
11 Păziţi-vă, dară, de răpştire, care nimica nu foloseaşte, şi de clevetiri vă opriţi limba, că cuvântul cel întru ascuns în deşert nu va treace şi gura cea mincinoasă omoară sufletul.
12 Nu poftiţi moartea întru năcazurile vieţii voastre, nici vă trageţi voao perire cu lucrul mâinilor voastre.
13 Că Dumnezeu moarte nu au făcut, nici să bucură de perirea celor vii.
14 Că toate le-au făcut ca să fie, şi de mântuire sânt făpturile lumii, şi nu easte întru eale leac de perire, nici iadului împărăţie pre pământ.
15 Că dreptatea nemuritoare easte.
16 Iară cei necredincioşi cu mâinile şi cu cuvintele o au chemat pre ea, priiatină socotindu-o, s-au topit, şi legătură au făcut cu ea, că vreadnici sânt să-i fie parte ei.