1 Şi s-au întors îngerul cel ce grăia mie şi m-au deşteptat pre mine ca cum să deşteaptă omul din somnul său.
2 Şi au zis cătră mine: «Ce vezi tu?» Şi am zis: «Văzut-am şi, iată, un sfeaşnic tot de aur şi candilă deasupra lui şi şeapte făclii pre el şi şeapte cleaşte la făcliile ceale de pre el.
3 Şi doi maslini deasupra lui, unul de-a dreapta candilei lui şi altul de-a stânga».
4 Şi am întrebat şi am zis cătră îngerul cel ce grăia cu mine, zicând: «Ce sânt aceastea, doamne?»
5 Şi au răspuns îngerul cel ce grăia cu mine şi au zis cătră mine, zicând: «Nu cunoşti ce sânt aceastea?» Şi am zis: «Nu, doamne».
6 Şi au răspuns şi au zis cătră mine, zicând: «Acesta easte cuvântul Domnului cătră Zorovavel, zicând: Nu întru puteare mare, nici întru tărie, ci întru Duhul Mieu, zice Domnul Atotţiitoriul.
7 Cine eşti tu, muntele cel mare, înaintea lui Zorovavel, ca să îndreptezi? Şi voiu scoate piiatra moştenirii, tocmirea harului, harul ei».
8 Şi au fost cuvântul Domnului cătră mine, zicând:
9 «Mâinile lui Zorovavel au întemeiat casa aceasta şi mâinile lui o vor săvârşi şi vei cunoaşte că Domnul Atotţiitoriul m-au trimis la tine.
10 Că cine au trecut cu vedearea zilele ceale mici? Şi să vor bucura şi vor vedea piiatra cea de cositoriu în mâna lui Zorovavel. Aceşti şeapte sânt ochii Domnului, carii privesc preste tot pământul».
11 Şi am răspuns şi am zis cătră el: «Ce sânt aceşti doi maslini de-a dreapta şi de-a stânga candilei?»
12 Şi am întrebat a doao oară şi am zis cătră el: «Ce sânt aceale doao stâlpări de maslini din mâinile celor doao mucări de aur, ceale ce varsă şi aduc iarăşi cleaştele ceale de aur?»
13 Şi au zis cătră mine: «Nu ştii ce sânt aceastea?» Şi am zis: «Nu, doamne».
14 Şi au zis: «Aceştia sânt doi fii ai grăsimii, ce stau înaintea Domnului a tot pământul».