1 După acestea, Pavel a plecat din Atena şi a venit în Corint.
2 Acolo au găsit pe un Iudeu cu numele Acvila, născut în Pont, venit de curând din Italia, împreună cu Priscila femeia lui, în urma poruncii lui Claudiu ca toţi Iudeii să plece din Roma, şi a mers la ei.
3 Şi a rămas la ei, căci avea aceeaşi meserie şi lucrau împreună. Erau de meserie ţesători de corturi.
4 Dar în fiecare Sâmbătă, Pavel ridica glasul în sinagogă şi aducea la credinţă Iudei şi Elini.
5 Când Sila şi cu Timotei au venit din Macedonia, Pavel propovăduia cuvântul cu mare zel, dovedind Iudeilor că Iisus este Mesia,
6 Dar ei stăteau împotrivă şi huleau. Atunci Pavel şi-a scuturat veşmintele şi a rostit către ei: Sângele vostru vie peste capul vostru! Eu n’am nici o vină. De acum înainte mă voi duce la păgâni.
7 Şi trecând de acolo a intrat în casa unui prozelit cu numele Titiu Iustu, a cărui casă era alături de sinagogă.
8 Dar Crispu, mai marele sinagogii, a crezut în Domnul, cu toată casa sa; asemenea mulţi din Corinteni, auzind pe Pavel, credeau şi se botezau.
9 Şi Domnul a zis lui Pavel, noaptea, în vedenie: Nu te teme, ci vorbeşte şi nu tăcea,
10 Pentru că eu sunt cu tine şi nimeni nu va cădea asupra ta ca să te vatăme. Căci am mult popor în oraşul acesta.
11 Deci a stat în Corint un an şi şase luni, învăţând între ei cuvântul lui Dumnezeu.
12 Dar pe când Galion era proconsulul Ahaiei, Iudeii s’au sculat toţi într’un cuget împotriva lui Pavel şi l-a-adus la scaunul de judecată,
13 Zicând: Acesta înduplecă pe oameni să se închine lui Dumnezeu afară din lege.
14 Ci când Pavel era gata să răspundă, Gahon a rostit către Iudei: Dacă ar fi vre-o strâmbătate sau vre-o faptă vicleană v’aş asculta, o Iudeilor, precum se cade;
15 Dar fiindcă sunt neînţelegeri despre învăţătură şi despre nume de dascăli şi despre legea voastră, singuri vedeţi-vă de ele. Judecător în aceste lucruri eu nu voiesc să fiu.
16 Şi i-a gonit de la tribunal.
17 Atunci toţi au pus mâna pe Sostene, mai marele sinagogei, şi l-au bătut înaintea tribunalului. Dar Gahon nu lua în seamă nimic din acestea.
18 Ci Pavel, după ce a stat încă multe zile în Corint, şi-a luat rămas bun de la fraţi şi a plecat pe apă în Siria, împreună cu Priscila şi Acvila, care s’a ras pe cap, la Chenhrea, căci avea o juruinţă.
19 Sosind în Efes, Pavel i-a lăsat pe ei acolo, iar el a intrat în sinagogă şi a deschis vorba cu Iudeii.
20 Şi ei l-au rugat să rămână la ei mai multă vreme, dar Pavel nu s’a învoit,
21 Ci despărţindu-se de ei le-a spus: Trebue, negreşit, ca sărbătoarea care vine s’o fac la Ierusalim, dar cu voia Domnului mă voi întoarce iar la voi. Şi a plecat de la Efes, cu corabia.
22 Dându-se jos la Cezareia, s’a suit la Ierusalim şi, după ce s’a întâlnit frăţeşte cu cei din Biserică, a coborît la Antiohia.
23 După ce a stat câtăva vreme, a purces şi, străbătând de-a-rândul ţinutul Galatiei şi Frigia, a întărit pe toţi ucenicii.
24 Într’acestea, un iudeu cu numele Apolo, născut în Alexandria, bărbat învăţat, care era tare în Scripturi, a sosit în Efes.
25 Acesta primise învăţătură despre calea Domnului şi cu inimă fierbinte vorbea şi învăţa fără greş cele despre Iisus, dar cunoştea numai botezul lui Ioan.
26 Şi el a început să vorbească fără sfială în sinagogă. Auzindu-l Priscila şi Acvila l-au luat cu ei şi i-au lămurit şi mai cu deamăruntul calea lui Dumnezeu.
27 Şi i-a fost vrerea ca să treacă în Ahaia, iar fraţii au scris ucenicilor şi i-au îndemnat stăruitor ca să-l primească bine. Şi sosind în Corint a fost de mare ajutor, prin darul Domnului, celor ce crezuseră.
28 Căci cu tărie şi de faţă cu toată lumea, el închidea Iudeilor gura, dovedind din Scripturi că Iisus este Mesia.