1 Aşa să ne socotească pe noi fiecare: ca slujitori ai lui Christos şi ca iconomi ai tainelor lui Dumnezeu.
2 Acum, la iconomi, numai atât se caută: să fie cineva dovedit credincios.
3 Ci pentru mine este lucrul cel mai mic să fiu judecat de voi sau de vre-un tribunal omenesc; ba nici eu singur nu mă judec.
4 Căci, deşi nu mă ştiu vinovat cu nimic, nu întru aceasta m’am îndreptat. Cel care mă judecă pe mine este Domnul.
5 Drept aceea, nu judecaţi nimic mai înainte de vreme, adică până ce nu va veni Domnul, care va aduce la lumină cele ascunse în întuneric şi va da pe faţă sfaturile inimilor. Atunci fiecare avea-va de la Dumnezeu lauda cuvenită.
6 Acestea, fraţilor, le-am zis chip pentru mine şi pentru Apolo, dar ele sunt pentru voi, ca să învăţaţi, din pilda noastră, să nu treceţi peste ce e scris, să nu vă făliţi, fiecare cu câte unul împotriva celuilalt.
7 Cine te alege pe tine? Ce lucru ai pe care să nu-l fi primit? Şi dacă l-ai primit, de ce te făleşti ca şi cum nu l-ai fi primit?
8 V’aţi şi săturat! V’aţi şi îmbogăţit! împăraţi aţi ajuns fără noi! O, de-aţi fi ajuns, ca să împărăţim şi noi cu voi!
9 Căci îmi pare că Dumnezeu pe noi apostolii ne-a arătat ca pe cei din urmă oameni, ca pe nişte osândiţi la moarte, fiindcă lumii ne-am făcut privelişte, şi îngerilor şi oamenilor.
10 Noi suntem nebuni pentru Christos; voi, însă, înţelepţi întru Christos. Noi suntem slabi; voi sunteţi tari. Voi sunteţi plini de slavă; noi suntem de necinste!
11 Până în ceasul de acum îndurăm foame şi sete; goi umblăm şi primim bătăi; suntem fără de cămin,
12 Şi ne trudim muncind cu mâinile noastre. Ocăriţi, noi binecuvântăm. Prigoniţi, noi răbdăm.
13 Huliţi, noi mângâiem. Ca măturătura lumii ne-am făcut, ca gunoiul tuturor, până astăzi!
14 Nu ca să vă ruşinez vă scriu acestea, dar ca să vă dojenesc, ca pe nişte copii ai mei iubiţi.
15 Pentru că zece mii de învăţători de aţi avea în Christos, totuşi nu aveţi mai mulţi părinţi. Căci eu v’am născut pe voi întru Christos Iisus, prin Evanghelie.
16 Deci, vă rog, luaţi-vă după mine, precum şi eu după Christos.
17 Pentru aceea chiar, am trimis la voi pe Timotei, care este fiul meu iubit şi credincios în Domnul. El vă va aduce aminte care sunt cărările mele în Christos Iisus, ce fel învăţ eu pretutindeni, în orişice biserică.
18 Unii, crezând că n’am să mai viu la voi, s’au semeţit.
19 Dar voi veni la voi degrabă – dacă Domnul va voi – şi voi cunoaşte atunci nu cuvântul acestor semeţi, ci puterea lor.
20 Căci împărăţia lui Dumnezeu nu stă în vorbe, ci în fapte.
21 Ce voiţi? Să vin la voi cu toiagul, sau să viu cu dragoste şi cu duhul blândeţii?