8
Fraţilor, vă dăm de ştire despre darul pe care Dumnezeu l-a dăruit Bisericilor Macedoniei;
Cum, adică, întru multă ispitire de necazuri, belşugul bucuriei lor şi sărăcia lor cea adâncă an rodit, cu prisos, în bogăţia dărniciei lor.
Că, de bunăvoia lor, au dat după puteri, ba mărturisesc că şi peste puteri,
Rugându-ne cu multă stăruinţă să le dăruim şi lor ca să fie părtaşi la strângerea de ajutoare ce este pentru sfinţi.
Şi au făcut nu după cum am nădăjduit, ci ei singuri pe sine s’au dat Domnului, mai întâi, şi nouă, apoi, prin voinţa lui Dumnezeu.
Atunci noi l-am îndemnat pe Titu ca, precum a început mai înainte, aşa să şi sfârşească, între voi, şi această binefacere.
Ci precum întru toate aveţi belşug, în credinţa, în cuvânt, în cunoştinţă, în orice sârguinţă, în iubirea voastră către noi, aşa şi în această binefacere belşug să dovediţi.
Nu vă dau poruncă spunându-vă aceasta, ci pun la încercare, prin pilda râvnei altora, şi curăţia iubirii voastre.
Cunoaşteţi prea bine îndurarea Domnului nostru Iisus Christos, că el bogat fiind, pentru voi s’a făcut sărac, ca voi, cu sărăcia lui, să vă îmbogăţiţi.
10 Şi aici vă dau un sfat, spre tot folosul vostru, – vouă care, încă de anul trecut, aţi început nu numai să făptuiţi, dar cei dintâi să voiţi, –
11 Anume: duceţi acum până la capăt şi îndeplinirea, ca precum aţi fost gata să voiţi, tot aşa să şi desăvârşiţi, după puterile voastre.
12 Căci, dacă e la mijloc bunăvoinţă, bine primit este darul, după cât are fiecare, nu după cât nu are.
13 Nu doar ca altora să le fie uşor, iar vouă să vă fie greu, ci ca să fiţi deopotrivă. În ceasul de acum prisosul vostru să umple lipsa acelora,
14 Ca şi prisosul lor să fie spre plinirea lipsei voastre, aşa încât să fie potrivire.
15 Precum este scris: Cel cu multul n’a avut mai mult şi cel cu puţinul n’a avut mai puţin.
16 Dar mulţumită lui Dumnezeu celui care dă, în inima lui Titu, aceeaşi râvnă pentru voi.
17 Căci, pe de o parte, a primit îndemnul nostru, iar pe de altă parte, făcându-se şi mai sârguitor, de bună voia lui porneşte către voi.
18 Şi trimitem împreună cu el şi pe fratele a cărui laudă, întru Evanghelie, răspândită este în toate Bisericile;
19 Dar nu numai atât, ci este şi ales de Biserici, ca să mă însoţească în călătorie, cu darul acesta, pus de noi la cale, spre chiar mărirea Domnului şi spre dovedirea nepregetării noastre.
20 Prin aceasta, ne ferim ca să nu ne defăimeze cineva, în această îmbelşugată strângere de daruri, slujită de către noi.
21 Pentru că ne îngrijim de cele bune, nu numai înaintea Domnului, ci şi înaintea oamenilor.
22 Trimis-am împreună cu ei, şi pe fratele nostru pe care l-am încercat de multe ori întru multe, ca fiind sârguitor, iar acum este şi mai sârguitor, prin multa încredere ce are întru voi.
23 Astfel, dacă e vorba de Titu, el este părtaşul meu şi cu mine împreună lucrător la voi, dacă e vorba despre fraţii noştri, ei sunt trimişii bisericilor şi mărirea lui Christos.
24 Arătaţi deci, către ei, în faţa Bisericilor, dovada dragostei voastre, ca şi a laudei noastre, pentru voi.