6
În anul al doilea al împărăţiei lui Dariu, proorociră proorocii Agheu şi Zaharia, fiul lui Ido, printre Iudeii care erau în Iudeea şi în Ierusalim, în numele Domnului Dumnezeului lui Israil.
Atunci au purces Zorobabel, fiul lui Salatiil, şi Iosua, fiul lui Ioţadac, şi au început să zidească templul Domnului în Ierusalim, fiind de faţă proorocii Domnului care îi ajutau pe ei.
În vremea aceea veniră la ei Sisin, ocârmuitorul Siriei şi al Feniciei, şi Şetarboznai cu tovarăşii lor şi i-a întrebat:
«Cu ce învoire zidiţi voi templul acesta şi acoperişul acesta şi toate le săvârşiţi? Şi cine sunt ziditorii care zidesc?»
Dar bătrânii Iudeilor aflat-au har de la Domnul, cel care îi avusese în grija sa în vremea robiei,
Şi ei nu fură opriţi să zidească până nu a fost înştiinţat Dariu şi până n’a venit răspuns.
Iată copia scrisorii pe care Sisin o scrise şi pe care i-o trimise lui Dariu: «Sisin, guvernatorul Siriei şi al Feniciei, şi Şetarboznai împreună cu soţii lui, căpetenii în Siria şi în Fenicia. Împăratului Dariu, închinăciune!
Să fie toate cunoscute împăratului nostru Dariu, că, ajungând noi în ţara Iudeei şi venind în cetatea Ierusalimului, am găsit în cetate pe bătrânii Iudeilor, cei care se întorseseră din robie în Ierusalim, zidind Domnului templu mare şi nou din piatră cioplită şi punând lemne în ziduri.
Şi lucrările acestea se fac cu toată râvna şi totul sporeşte în mâna lor şi se săvârşeşte cu toată strălucirea şi ne-voinţa.
10 Atunci am întrebat pe bătrânii lor astfel: «Cu ce învoire zidiţi voi templul acesta şi săvârşiţi din temelie lucrările acestea?»
11 Dar noi i-am întrebat ca să-ţi facem ţie cunoscut şi să-ţi scriem despre căpeteniile lor, şi le-am cerut şi numele celor ce mai înainte îi cârmuiau pe ei.
12 Iară ei ne-au răspuns şi ne-au zis: «Noi suntem robii Domnului celui care a făcut cerul şi pământul!
13 Şi templul acesta cu mulţi ani înainte fost-a zidit şi sfârşit de un împărat mare şi puternic al lui Israil.
14 Şi din pricină că părinţii noştri, prin păcatele lor, au întărâtat pe Cerescul împărat al lui Israil, el i-a dat în mâinile lui Nabucodonosor, împăratul Babilonului, adică în mâinile împăratului Caldeilor.
15 Şi Caldeii au dat foc şi au dărâmat templul acesta, iar pe norod l-a dus rob în Babilon;
16 Dar în anul întâi al împărăţiei lui Cirus peste ţara Babiloniei, scris-a Cirus împăratul ca să fie zidit templul,
17 Şi odoarele cele de aur şi de argint pe care le luase Nabucodonosor din templul cel din Ierusalim şi le pusese în templul dumnezeului său, iarăşi le-a scos Cirus şi le-a dat în seama lui Zorobabel, adică a satrapului Şeşbaţar.
18 Şi i-a poruncit să ducă aceste odoare şi să le aşeze în templul din Ierusalim şi să zidească acest templu al Domnului pe locul unde fusese.
19 Atunci Şeşbaţar acela, venind, a pus temelia templului Domnului în Ierusalim. Şi de atunci şi până acum se zideşte, dar n’a putut fi sfârşit.»
20 Şi acum, împărate, dacă socoteşti cu cale, pune să se caute în arhivele împărăteşti ale lui Cirus,
21 Şi de se va găsi că zidirea templului Domnului în Ierusalim se face cu învoirea împăratului Cirus şi dacă va fi plăcut stăpânului nostru împărat, să ni se răspundă şi nouă despre aceasta!»
22 Atunci Dariu împăratul a poruncit să se cerceteze arhivele împărăteşti din Babilon, şi s’a aflat în Ecbatana, capitala Mediei, un hrisov care arăta cum că,
23 În anul întâi al împărăţiei lui Cirus, dat-a poruncă împăratul Cirus să se zidească din nou templul Domnului din Ierusalim, unde se aduc jertfe arse fără încetare;
24 Înălţimea templului să fie de şaizeci de coţi şi lăţimea de şaizeci de coţi, şi să se facă şi trei rânduri de piatră cioplită şi un rând de lemn, din partea locului, iar cheltuiala să fie făcută din vistieria împăratului Cirus.
25 Şi odoarele cele de aur ale templului Domnului şi cele de argint, pe care le luase Nabucodonosor din templul din Ierusalim şi le aşezase în Babilon, să fie puse la loc, în templul din Ierusalim, şi unde fuseseră mai înainte, acolo să fie puse.
26 Atunci Dariu a dat poruncă lui Sisin, guvernatorul Siriei şi al Feniciei, să supravegheze iar lui Şetarboznai şi tovarăşilor lui şi cârmuitorilor aşezaţi în Siria şi în Fenicia, să nu se amestece acolo, ci să lase pe Zorobabel, robul Domnului şi cârmuitorul Iudeei, şi pe bătrânii Iudeilor, să zidească acel templu al Domnului pe locul unde a fost:
27 «Deci eu poruncesc să se zidească în întregime şi să se supravegheze cu luare aminte ca Iudeii care s’au întors din robie să fie ajutaţi să sfârşească templul Domnului.
28 Şi din dajdiile din Cele-Siria şi din Fenicia, să se dea cu osârdie oamenilor acelora, pentru jertfele Domnului şi lui Zorobabel cârmuitorul: tauri, berbeci şi miei.
29 Aşijderea şi grâu, sare, vin şi untdelemn fără încetare peste tot anul, cât este de trebuinţă în fiecare zi, după arătarea preoţilor din Ierusalim,
30 Ca să se aducă jertfe cu turnare Dumnezeului Celui Prea înalt, pentru împărat şi pentru supuşii lui şi să se roage pentru viaţa lor.
31 Apoi să se dea porunci ca oricine va nesocoti ceva din cele poruncite mai sus şi din cele scrise şi ar încerca să le zădărnicească, să fie spânzurat de un lemn scos din cheii steaua casei lui, iar averea lui să ajungă împărătească.
32 Pentru aceasta, şi Domnul al cărui nume se proslăveşte în locul acela să piardă pe orice împărat sau pe orice popor care şi-ar întinde mâna ca să împiedece zidirea sau să pricinuiască vre-o pagubă templului Domnului din Ierusalim.
33 Eu împăratul Dariu poruncesc ca acestea să se aducă la îndeplinire întocmai!»