8
Şi după aceste întâmplări, în vremea împărăţiei lui Artaxerxe, împăratul Perşilor,
Ezdra, fiul lui Seraia, fiul lui Azaria, fiul lui Hilchia, fiul lui Şalum, fiul lui Ţadoc, fiul lui Ahitub, fiul lui Amaria, fiul lui Uzia, fiul lui Buchi, fiul lui Abişua, fiul lui Fineas, fiul lui Eleazar, fiul lui Aaron arhiereul se întoarse în patrie.
Acest Ezdra porni din Babilon, fiind cărturar iscusit în legea lui Moise, cea dată de Domnul Dumnezeul lui Israil,
Şi împăratul îi dădu cinste, şi află har înaintea lui în toate cererile lui.
Şi porniră împreună cu el unii din fiii lui Israil, dintre preoţi, dintre leviţi, cântăreţi şi portari şi robi ai templului din Ierusalim,
În anul al şaptelea al împărăţiei lui Artaxerxe, în luna a cincea. Acesta este anul al şaptelea al împărăţiei lui. Şi ei ieşiră din Babilon la lună nouă, în luna întâia şi ajunseră la Ierusalim după o călătorie bună, cu ajutorul lui Dumnezeu, la lună nouă, în luna a cincea.
Şi Ezdra avea multă grijă, ca să nu lase laoparte nimic din legile şi poruncile Domnului, ci să înveţe pe Israil toate orânduirile şi îndreptările.
Iar următoarea poruncă a fost scrisă şi dată de împăratul Artaxerxe către Ezdra, preotul şi cărturarul legii Domnului:
«Împăratul Artaxerxe către Ezdra, preotul şi învăţătorul de lege, sănătate!
10 Judecând ca un iubitor de oameni, am poruncit ca cei ce de bună voie vor vrea, din neamul Iudeilor, dintre preoţi şi dintre leviţi, care petrec în împărăţia noastră, slobozi să fie să plece cu tine la Ierusalim.
11 Deci câţi vor pofti, să pornească, precum am chibzuit eu şi cei şapte sfetnici cei mai apropiaţi ai mei:
12 Să cerceteze cu luare aminte ceea ce se face în Iudeea şi în Ierusalim, după cele ce sunt scrise în legea Domnului,
13 Şi să aducă în Ierusalim Dumnezeului lui Israil daruri, pe care le-am făgăduit eu şi sfetnicii mei cei mai apropiaţi, şi tot aurul şi argintul care se află în ţinutul Babilonului, împreună cu daniile norodului pentru templul Domnului Dumnezeului lor în Ierusalim.
14 Şi să strângă aur şi argint pentru tauri, pentru berbeci şi pentru miei, şi pentru tot ce mai este rânduit,
15 Ca să aducă jertfe Domnului pe jertfelnicul Domnului Dumnezeului lor din Ierusalim.
16 Şi tot ce vei chibzui tu şi fraţii tăi să faceţi cu aurul şi argintul strâns, fă-le după voia Dumnezeului tău.
17 Şi odoarele sfinte ale Domnului, care ţi se încredinţează pentru trebuinţa templului Dumnezeului tău din Ierusalim, pune-le înaintea Domnului Dumnezeului tău,
18 Iar toate câte îţi vor mai trebui pentru trebuinţa templului Dumnezeului tău, să le dai din vistieria împărătească.
19 Şi eu, împăratul Artaxerxe, poruncit-am vistiernicilor Siriei şi Feniciei ca orice ar cere Ezdra, preotul şi cărturarul legii Dumnezeului Celui Prea înalt, să i se dea cu osârdie, până la o sută de talanţi de argint,
20 Aşijderea şi până la o sută de cori de grâu, şi vin până la o sută de baţi, şi sare din belşug.
21 Şi toate să se aducă cu grijă după legea Dumnezeului, Dumnezeului Celui Prea înalt, ca nu cumva urgia lui să se abată peste împărăţia împăratului şi peste fiii lui.
22 Şi vă mai poruncesc ca preoţilor şi leviţilor şi cântăreţilor, portarilor şi robilor şi slugilor acestui templu să nu li se pună vre-o dare sau vre-o dajdie, şi nici să aibă putere să-i pună la vreuna din ele.
23 Şi tu, Ezdra, după înţelepciunea lui Dumnezeu care îţi este dată, pune legiuitori şi judecători, ca să judece în toată Siria şi Fenicia pe toţi cei ce ştim legea Domnului, iar pe cei ce nu o ştiu, învaţă-i.
24 Şi oricine ar îndrăzni să calce legea Dumnezeului tău, precum şi legea împărătească, să fie pedepsiţi fără şovăire, ori cu moarte, ori cu chinuri, ori cu gloabă, ori cu pribegie!»
25 Atunci a zis Ezdra cărturarul: «Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul părinţilor mei, cel care i-a insuflat împăratului asemenea lucruri în inima lui, să proslăvească templul său cel din Ierusalim,
26 Iar pe mine m’a învrednicit să aflu har în faţa împăratului, a sfetnicilor săi şi a celor mai de aproape şi a celor mai mari dregători ai săi.
27 Şi eu am prins curaj, cu ajutorul Domnului Dumnezeului meu, şi am adunat bărbaţi din Israil, ca să plece împreună cu mine.
28 Iată şi căpeteniile familiilor lor şi ale seminţiilor care au pornit cu mine din Babilon, în vremea împărăţiei împăratului Artaxerxe.
29 Din fiii lui Fineas: Gherşom. Din fiii lui Itamar: Daniil. Din fiii lui David: Hatuş, fiul lui Şecania. Din fiii lui Paroş: Zaharia şi cei trecuţi cu el în cartea neamului: o sută cincizeci de inşi.
30 Din fiii lui Pahat-Moab: Elioenai, fiul lui Zerahia, şi bărbaţii care îl însoţeau: două sute de inşi.
31 Din fiii lui Zatu: Şecania, fiul lui Iahaziel, şi bărbaţii care îl însoţeau: trei sute de inşi.
32 Din fiii lui Adin: Ebed, fiul lui Ionatan, şi bărbaţii care îl însoţeau: două sute cincizeci.
33 Din fiii lui Elam: Isaia, fiul lui Atalia, şi oamenii lui: şaptezeci de inşi.
34 Din fiii lui Şefatia: Zebadia, fiul lui Mihail, şi oamenii care îl însoţeau: optzeci de inşi.
35 Din fiii lui Ioab: Obadia, fiul lui Iehiel, şi cei ce-l însoţeau: două sute doisprezece.
36 Din fiii lui Bani: Şelomit, fiul lui lui Iosifia, şi bărbaţii cei împreună cu el: o sută şaizeci.
37 Din fiii lui Bebai: Zaharia, fiul lui Bebai, şi cei douăzeci şi opt de oameni cu el.
38 Din fiii lui Azgad: Iohanan, fiul lui Hacatan, şi cei o sută zece oameni cu el.
39 Din fiii lui Adonicam, cei mai de pe urmă, dar iată numele lor: Elifelet, Ieiel şi Şemaia, şi cei şaptezeci de oameni cu el.
40 Din fiii lui Bigvai: Utai. fiul lui Zacur, şi cei şaptezeci de oameni împreună cu ei.
41 Şi-i adunai la rîul Tera şi poposirăm acolo trei zile.
42 Dar când îi cercetai şi văzui că nu se aflau acolo nici preoţi, nici leviţi,
43 Trimisei pe Eliezer, pe Ariel, pe Elnatan, pe Şemaia, pe Iarib, pe Natan, pe Elnatan, pe Zaharia şi pe Meşulam, căpetenii iscusite.
44 Şi le poruncii ca să îmbie pe căpetenia Ido, în localitatea Casifia.
45 Şi le dădui în seamă să grăiască ei cu Ido şi cu fraţii lui şi cu cei ce se aflau în această localitate, Casifia, să ne trimită nouă preoţi pentru templul Domnului Dumnezeului nostru.
46 Şi ne-au adus cu ajutorul lui Dumnezeu bărbaţi iscusiţi din fiii lui Mahli, fiul lui Levi, fiul lui Israil, pe Şerebia cu fiii săi şi cu fraţii săi, optsprezece inşi,
47 Şi pe Haşabia şi pe Hanun şi pe Isaia, din fiii lui Hanun, şi cu fiii lor, douăzeci de inşi.
48 Şi din robii templului, pe care îi dăduse David şi dregătorii lui pentru slujba leviţilor, două sute douăzeci de robi. Numele tuturor fost-a înseninat.
49 Şi am rânduit acolo post înaintea Domnului Dumnezeului nostru pentru oamenii noştri,
50 Ca să cerem de la Domnul călătorie bună pentru noi şi pentru tovarăşii noştri de drum, pentru copiii noştri şi pentru dobitoacele noastre,
51 Fiindcă îmi fusese ruşine să cer de la împăratul pedestraşi şi călăreţi şi însoţitori, care să ne păzească de vrăjmaşii noştri,
52 De vreme ce noi spusesem împăratului că puterea Domnului nostru va fi cu cei ce-l caută pe el cu bună credinţă.
53 Şi iarăşi noi ne-am rugat Domnului pentru aceasta şi s’a milostivit spre noi.
54 Şi am osebit dintre principii preoţilor doisprezece bărbaţi şi pe Şerebia şi pe Haşabia, împreună cu zece bărbaţi dintre cei de un neam cu ei,
55 Cărora le-am cântărit argintul şi aurul, precum şi sfintele odoare ale templului Domnului nostru, pe care le dăruise împăratul şi sfetnicii lui şi dregătorii lui şi tot Israilul.
56 Şi după ce l-am cântărit, li-l dădui în mână: şase sute cincizeci de talanţi de argint, o sută de talanţi în sfinte odoare, aur o sută de talanţi, odoare de aur douăzeci, vase de aramă, de aramă lustruită care străluceşte ca aurul, douăsprezece,
57 Şi le-am zis: «Voi sunteţi sfinţiţi Domnului, şi odoarele acestea sunt sfinte, deasemenea şi aurul şi argintul sunt un prinos pentru Domnul Dumnezeul părinţilor noştri.
58 Priveghiaţi şi păziţi-le, până când voi îl veţi da în mâna principilor preoţilor, a leviţilor şi a capilor de familie ai lui Israil din Ierusalim şi care le vor pune în vistieriile templului Dumnezeului nostru!»
59 După aceea, preoţii şi leviţii primind argintul şi aurul şi sfintele odoare cele pentru Ierusalim, le duseră în templul Domnului.
60 Şi plecând de la râul Tera în ziua a douăsprezecea a lunii întâia, ajunserăm în Ierusalim cu mâna cea tare a Domnului care era cu noi şi care de la începutul călătoriei ne-a izbăvit de toţi vrăjmaşii, şi aşa am ajuns la Ierusalim.
61 Şi după un popas de trei zile, în ziua a patra, argintul şi aurul au fost date cu număr şi cu cântarul în templul Domnului nostru, lui Meremot, fiul preotului Urie,
62 Cu care era Eleazar, fiul lui Fineas. Şi mai erau de faţă Iozabad, fiul lui Iosua, şi Noadia, fiul lui Binui, leviţi. Şi în acelaşi timp au fost toate scrise.
63 Atunci cei ce sosiseră din robie aduseră jertfe Domnului Dumnezeului lui Israil, doisprezece tauri pentru tot Israilul, nouăzeci şi şase de berbeci, şapte zeci şi doi de miei, doisprezece ţapi jertfă pentru păcat, toate ca ardere de tot Domnului.
64 Apoi dădură poruncile împărăteşti ocârmuitorilor şi satrapilor din Cele-Siria şi Fenicia, care cinstiră pe popor şi templul Domnului.
65 Şi după ce s’au sfârşit toate acestea, veniră la mine căpeteniile şi-mi spuseră:
66 «Poporul lui Israil şi căpeteniile şi preoţii şi leviţii nu s’au osebit de popoarele de neam strein ale ţării şi de toate necurăţiile lor, de popoarele Canaaniţilor, Hetiţilor, Pereziţilor, Iebu-siţilor, Moabiţilor, Egiptenilor şi Edomiţilor,
67 Fiindcă şi-au luat soţii pe fetele lor, atât ei, cât şi feciorii lor, şi au amestecat sămânţa sfântă cu neamurile streine ale ţării, iar căpeteniile şi dregătorii fost-au părtaşi de la începutul începutului la ticăloşia aceasta.
68 Şi îndată ce am auzit despre acestea, mi-am sfâşiat veşmintele şi sfintele odăjdii şi-mi smulsei părul din cap şi barba, şi mă pusei jos pe pământ, mâhnit şi îndurerat,
69 Şi pe când stăteam eu aşa din pricina acestei fărădelegi, se adunară la mine toţi câţi erau râvnitori şi grabnici pentru cuvântul Domnului, şi eu stătui mâhnit până la vremea jertfei celei de seară.
70 Apoi mă sculai din locul unde posteam, cu veşmintele sfâşiate şi cu odăjdiile rupte, şi căzui în genunchi şi, întinzând mâinile către Domnul, mă rugai:
71 «Doamne, mă ruşinez şi mă sâiesc înaintea feţei tale.
72 Fiindcă păcatele noastre au covârşit capetele noastre şi fărădelegile noastre ridicatu-s’au până la cer,
73 Încă din vremea părinţilor noştri, şi până în zilele acestea ne aflăm în mare păcat;
74 Iar din pricina păcatelor noastre şi ale părinţilor noştri, noi împreună cu fraţii noştri, cu regii noştri, cu preoţii noştri, am fost daţi în mâna împăraţilor pământului, ori în sabie, ori în robie, ori la jefuire şi ruşine, până în ziua de azi.
75 Şi acum, Doanme, tu te-ai milostivit spre noi pentru puţină vreme, ca să ne laşi rădăcină şi nume în locul tău cel sfânt,
76 Ca să ardă un sfeşnic în templul Domnului Dumnezeului nostru, şi să ne dai hrană în vremea robiei noastre şi cu toată robia noastră să nu fim părăsiţi de Domnul Dumnezeul nostru,
77 Ci ne-a dat să aflăm har înaintea împăratului Perşilor, încât ne dădu hrană,
78 Şi proslăvi templul Domnului nostru, ca să ridice Sionul cel pustiit, şi ne dădu o întăritură în Iuda şi în Ierusalim.
79 Şi acum ce să mai zicem, Doamne, după ce s’au întâmplat toate acestea? Călcat-am poruncile tale pe care ni le-ai dat prin gura robilor tăi prooroci, şi ai zis:
80 «Ţara în care veţi intra, ca s’o moşteniţi, este o ţară pângărită cu spurcăciunile popoarelor streine din ţară şi care o umplură de necurăţiile lor.
81 Şi acum nu luaţi pe fiicele lor femei pentru feciorii voştri, şi fiicele voastre nu le daţi după fiii lor,
82 Şi nu căutaţi să vă împăcaţi cu ei în toată vremea, ci să vă întăriţi şi să mâncaţi bunătăţile pământului şi să-l lăsaţi moştenire copiilor voştri până în veac.»
83 Şi tot ceea ce ni s’a întâmplat nouă, ni s’a întâmplat pentru faptele noastre cele rele, şi din pricina păcatelor noastre cele mari. Tu, Doamne, ne-ai uşurat păcatele noastre.
84 Şi ne-ai dăruit nouă o astfel de rădăcină, dar noi iarăşi ne-am pornit să călcăm legea ta, ca să ne amestecăm cu spurcăciunea neamurilor ţării.
85 Oare nu te vei mânia pe noi, ca să ne pierzi, fără să ne mai laşi nici rădăcină, nici sămânţă, nici nume?
86 Doamne Dumnezeul lui Israil! Adevărat eşti! Căci tu ne-ai lăsat rădăcină până azi.
87 Iată că acum suntem înaintea ta, noi împreună cu fărădelegile noastre, fiindcă din pricina lor noi nu mai putem să mai stăm în faţa ta!»
88 Şi pe când Ezdra se ruga şi mărturisea cu lacrimi păcatului poporului, şi stătea întins la pământ înaintea templului, se adunară la el o foarte mare mulţime din Ierusalim: bărbaţi şi femei şi copii, şi gloata se puse pe bocit.
89 Atunci, Iehonia, fiul lui Ieiel, din fiii lui Israil, cuvântă: «Ezdra! Noi am păcătuit înaintea lui Dumnezeu, de ne-am însoţit cu femei de alt neam, dintre popoarele ţării. Şi iată că acum se află aici întreg Israilul!
90 Să facem jurământ că vom izgoni pe toate femeile cele de alt neam, împreună cu copiii lor, după socotinţa ta şi a celor ce ascultă de legea Domnului.
91 Scoală-te şi începe! Tu să începi lucrul, iar noi împreună cu tine ne bizuim să-l ducem la capăt!»
92 Şi purcese Ezdra şi luă jurământul tuturor căpeteniilor preoţilor şi leviţilor întregului Israil, că vor face astfel. Şi ei jurară.