1 Precum muştele moarte strică amestecul de miruri al neguţătorului de mirezme, tot aşa un dram de nebunie scade preţul unui car de înţelepciune.
2 Inima celui înţelept este la dreapta lui, iar inima celui nebun la stânga.
3 Chiar pe drum când merge nebunul, mintea lui nu e acasă, şi tuturor le dă semne că e nebun.
4 Dacă mânia stăpânitorului se ridică împotriva ta, nu te clinti din locul tău, căci cumpătul înlătură mari greşeli.
5 Mai este încă un rău pe care l-am văzut sub soare, ca o greşală care purcede de la stăpânitorul ţării:
6 Nerozii sunt puşi în dregătoriile cele mai mari, pe când oamenii acătării stau la coadă.
7 Văzut-am slugi călări pe cai şi feciori de domn mergând ca slugile, pe jos.
8 Cine sapă groapă poate să cază în ea şi cine dărâmă zid poate să-l muşte şarpele.
9 Cine taie piatră poate să se taie în ţăndări; cine despică buturugi poate să dea de primejdie.
10 Dacă s’a tocit securea şi el nu i-a ascuţit gura, atunci trebue să-şi îndoiască puterile. Deci chezăşia izbânzii este datorită înţelepciunii.
11 Dacă şarpele muşcă înainte de a fi descântat, atunci numai e nici un câştig pentru descântător.
12 Graiurile gurii celui înţelept sunt har curat, dar buzele celui nebun îl dau de râpă.
13 Începutul cuvintelor gurii lui însemnează prostie şi rostirea lui de la urmă e nebunie primejdioasă.
14 Dar nerodul spune vorbe peste vorbe!… Omul nu ştie ce va să fie, căci ce va să fie după el – cine poate să-i spună!
15 Munca nebunului îl istoveşte, căci nu mai ştie pe ce drum să se ducă în cetate.
16 Vai de tine, ţară, care ai de rege un procopsit, iar boierii tăi mănâncă dis-de-dimineaţă!
17 Ferice de tine, ţară care ai de rege un fecior de neam mare, şi boierii tăi mănâncă la vreme ca să prindă putere, nu ca să se îmbete!
18 Din pricina lenii, grinzile acoperişului se lasă în jos, şi când stai cu mâinile în sân, apa picură în casă.
19 Ca să petreci, pui la cale ospeţe; vinul înveseleşte viaţa şi banii întâmpină orice.
20 Nici în gândul tău, măcar, să nu-l blestemi pe rege şi în cămara unde dormi să nu doreşti moartea celui puternic, fiindcă păsările cerului pot să ducă vestea şi un sol înaripat să dea pe faţă vorba ta.