5
«Şi tu, fiul omului, ia o sabie ascuţită, pe care s’o întrebuinţezi ca briciul de ras, cu care să-ţi razi părul capului şi barba; apoi ia un cântar şi împarte părul tăiat.
O treime arde-o pe foc, în mijlocul cetăţii, când se vor sfârşi zilele de împresurare, apoi ia o altă treime şi bate-o cu sabia de jur-împrejurul cetăţii, iar cealaltă treime s’o împrăştii în vânt, şi eu voi scoate sabia în urma ei.
Însă din părul acela, ia vreo câteva fire şi leagă-le de poala hainei tale,
Apoi vreo câteva fire pe oare să le arunci în mijlocul focului şi să le arzi. De acolo va ieşi foc pentru toată casa lui Israil.
Aşa zice Domnul Dumnezeu: «Acesta este Ierusalimul! Pe el îl voi împrăştia în mijlocul popoarelor păgâne şi-l voi înconjura cu ţări,
Fiindcă s’a împotrivit îndreptărilor mele şi orânduirilor mele, şi locuitorii au ajuns mult mai nelegiuiţi decât păgânii, mai mult decât ţările învecinate: îndreptările mele le-au dispreţuit şi în orânduirile mele n’au vrut să umble.
De aceea aşa rosteşte Domnul Dumnezeu: «Fiindcă aţi ajuns mai protivnici decât păgânii, megieşii voştri, şi în orânduirile mele nu umblaţi şi îndreptările mele nu le făptuiţi, şi nici măcar nu vă purtaţi după datinele păgânilor cu care vă învecinaţi,
De aceea aşa rosteşte Domnul Dumnezeu: «Iată şi eu voi fi împotriva ta şi voi adeveri în mijlocul tău şi în văzul păgânilor dreptatea mea.
Şi din pricina închinării tale la idoli, îţi voi pricinui ceea ce nu ţi-am pricinuit şi nu-ţi voi mai pricinui vreodată:
10 Părinţii vor mânca pe fiii lor înlăuntrul tău şi fiii vor mânca pe părinţi, şi te voi judeca aspru şi ceea ce va mai fi rămas din tine, voi împrăştia în toate vânturile.
11 De aceea, viu sunt eu», – zice Domnul Dumnezeu, – «din pricină că tu ai pângărit templul meu, cu toţi idolii tăi şi cu toată închinarea la grozăviile tale, de aceea şi eu te voi arunca şi ochii mei nu se vor mai milostivi de tine şi nici eu nu te voi mai cruţa.
12 O treime din tine să moară de ciumă şi să se sfârşească de foame în mijlocul tău, o treime să cadă de sabie în jurul tău, şi cealaltă treime o voi împrăştia în toate vânturile, iar în urma lor voi scoate sabia.
13 Aşa se va sfârşi urgia mea şi-mi voi potoli mânia mea şi mă voi răzbuna, ca să ştii că eu, Domnul, am grăit aşa întru râvna mea, când mi-am potolit mânia mea într’înşii.
14 Şi te voi preface în morman de dărâmături, spre bătaia de joc a păgânilor, vecinii tăi, şi a oricărui drumeţ.
15 Şi vei ajunge de batjocură şi de râs, de pomină şi de uluială, pentru păgânii cu care te învecinezi tu, când voi adeveri judecata mea faţă de tine, întru aprinderea mâniei mele, cu aspre pedepse, – căci eu Domnul am grăit acestea, –
16 Când voi trimite împotriva ta săgeţile cele cumplite ale foametei, care vor face prăpăd – săgeţi pe care le voi trimite, ca să vă prăpădească şi ca mai vârtos foametea să bântue la voi – şi vă voi lipsi de orişice sprijin de pâine.
17 Atunci voi trimite împotriva ta foametea şi fiarele cumplite te vor lăsa fără copii, şi ciumă şi sânge se vor abate peste tine şi sabie voi aduce împotriva ta. Eu, Domnul, am grăit acestea!»