1 Şi el se puse să strige cu mare glas la urechile mele astfel: «Se apropie pedeapsa cetăţii, şi fiecare să aibă în mână unealta, nimicitoare!»
2 Şi îndată veniră şase bărbaţi de la poarta cea de sus, care dă spre miazănoapte, fiecare cu unealta sa nimicitoare în mână, iar în mijlocul lor se afla un bărbat înveşmântat în veşmânt de in, cu o călimară la brâu. Şi cum veneau, se opriră lângă jertfelnicul cel de aramă.
3 Atunci slava Domnului se ridică de pe heruvimul pe care şezuse şi se îndreptă spre pragul templului. Şi Domnul strigă pe bărbatul cel îmbrăcat în veşmânt de in, care avea călimară la brâu.
4 Şi-i porunci: «Treci prin mijlocul cetăţii, prin Ierusalim, şi însemnează cu slova «Tau» pe frunte pe oamenii care suspină şi se văietă de toate ticăloşiile, care se săvârşesc în mijlocul lor!»
5 Iar celorlalţi le-a poruncit: «Străbateţi cetatea în urma lui şi ucideţi! Ochii voştri să nu se îndure şi să nu cruţe.
6 Omorîţi cu desăvârşire pe bătrâni, tineri, fecioare, copii şi femei, iar de orişicine va fi însemnat cu slova «Tau» să nu vă apropiaţi! Dar începeţi cu templul meu!» Şi începură chiar cu bătrânii, care se aflau în faţa templului.
7 Apoi le-a grăit: «Spurcaţi templul şi umpleţi curţile cu oameni morţi, apoi ieşiţi!» Şi ei ieşiră şi începură să omoare în cetate.
8 Şi fiindcă tot omorau şi rămăsei numai eu, căzui cu faţa la pământ şi începui să strig: «O, Doamne Dumnezeule! Vrei tu oare să nimiceşti tot ceea ce a mai rămas în Israil, răvărsându-ţi urgia ta împotriva Ierusalimului?»
9 Dar el mi-a răspuns: «Păcatul casei lui Israil şi al lui Iuda este afară din cale de mare, şi ţara este plină de vărsări de sânge şi cetatea geme de silnicie, ba ei chiar îşi zic: «Domnul a lăsat ţara în părăsire şi Domnul nu vede!»
10 «De aceea şi ochiul meu nu se va uita îndurător şi nu-i voi mai cruţa, ci fapta lor le-o voi întoarce în capul lor!»
11 Şi ce să mai vezi? Omul cel înveşmântat în veşmânt de in, cu călimara la brâu, aducea răspuns: «Am făcut precum mi-ai poruncit!»