1 Ezdra
1
În anul cel dintâi al lui Cirus, împăratul Persiei, ca să se împlinească cuvântul Domnului cel grăit prin gura proorocului Ieremia, Domnul insuflă pe Cirus, împăratul Persiei, sa vestească prin viu grai în toată împărăţia lui, aşijderea şi prin hrisov cele ce urmează:
«Aşa rosteşte Cirus, împăratul Persiei! Toate împărăţiile pământului mi le-a dat mie Domnul Dumnezeul cerului şi el însuşi mi-a poruncit ca să-i zidesc templu în Ierusalimul cel din Iuda.
Deci, oricine din voi, care sunteţi din poporul lui, vrea să meargă de bună voie, să pornească cu ajutorul Domnului său, la Ierusalim, în Iudeea, ca să zidească templul Domnului Dumnezeului lui Israil, adică Dumnezeul din Ierusalim.
Şi oricine a mai rămas din Iuda, în oricare ţinut ar locui, oamenii locului aceluia să-i vină într’ajutor, cu argint, cu aur, cu cai şi cu vite, cât şi cu daruri de bună voie pentru templul lui Dumnezeu din Ierusalim.
Atuncii, capii familiilor lui Iuda şi Veniamin, preoţii şi leviţii, toţi aceia cărora Dumnezeu le-a aţâţat duhul, se porniră la drum ca să zidească templul Domnului din Ierusalim.
Şi toţi vecinii lor le veniră într’ajutor cu odoare de argint, de aur, cu cai şi cu vite şi cu scnmpeturi, fără să se mai socotească darurile de bună voie.
Pe lângă acestea, împăratul Cirus porunci să scoată toate odoarele templului Domnului, pe care le luase Nabucodonosor din Ierusalim şi le pusese în templul dumnezeului său.
Atunci Cirus, împăratul Persiei, porunci să le scoată şi le încredinţa lui Mitridate vistiernicul, care le-a dat cu număr în seama lui Şeşbaţar, voevodul Iudeei.
Iată numărul lor: o mie de tipsii de aur, o mie de tipsii de argint, douăzeci şi nouă de căţui,
10 Treizeci de cupe de aur, două mii şi patru sute zece cupe de argint şi o mie de alte odoare.
11 Toate odoarele de aur şi de argint au fost cinci mii patru sute şaizeci şi nouă. Pe toate acestea le luă Şeşbaţar cu el, când se întoarseră cei duşi în robie, din Babilon la Ierusalim.