1 În luna a treia de la ieşirea fiilor lui Israil din ţara Egiptului, chiar în aceeaşi zi, au ajuns în pustiul Sinai.
2 Ci ei plecaseră din Rafidim şi au ajuns în pustiul Sinai şi au tăbărît în pustiu; tăbărît-a Israil acolo, în faţa muntelui.
3 Şi Moise s’a suit în muntele lui Dumnezeu, iar Domnul l-a strigat din munte şi i-a zis: «Aşa să vorbeşti casei lui Iacob şi să dai în ştire fiilor lui Israil:
4 Voi aţi văzut cele ce am făcut Egiptenilor şi cum v’am purtat pe voi ca pe aripi de vultur şi v’am adus la mine!
5 Acum, de veţi asculta întocmai de glasul meu şi de veţi păzi descoperirile legământului meu, dintre toate neamurile voi veţi fi norodul meu, căci al meu este tot pământul!
6 Şi voi îmi veţi fi mie împărăţie preoţească şi neam sfânt!» Acestea sunt cuvintele pe care să le spui fiilor lui Israil.»
7 Şi după ce s’a dat jos, Moise a chemat pe bătrânii poporului şi le-a împărtăşit lor toate poruncile pe care le poruncise Domnul.
8 Atunci tot poporul a răspuns într’un glas şi a zis: «Tot ceea ce ne-a grăit Domnul vom face». Şi Moise a adus Domnului cuvintele poporului.
9 Apoi Domnul a rostit către Moise: «Iată eu voi veni la tine în nour des, ca să audă poporul când voi vorbi cu tine şi aşijderea să aibă credinţă în tine pururea.» Iar Moise a spus Domnului cuvintele poporului.
10 Zis-a Domnul lui Moise: «Du-te la popor şi poartă de grijă ca azi şi mâine să se sfinţească şi să-şi spele veşmintele,
11 Şi să fie gata pe poimâine, căci poimâine se va pogorî Domnul, în văzul poporului întreg, pe muntele Sinai.
12 Şi să pui poporului hotar împrejurul muntelui şi să-i spui: «Feriţi-vă să nu vă suiţi pe acest munte, nici să vă atingeţi de poalele lui! Oricine se va atinge de munte să moară!
13 Să nu puneţi mâna pe el! Cel care se va atinge de el să fie ucis cu pietre sau să fie străpuns cu săgeata: nici dobitoc, nici om să nu mai trăiască! Numai când cornul va suna prelung, să se urce pe munte!»
14 Şi s’a pogorît Moise din munte, la popor, şi a sfinţit poporul şi ei şi-au spălat veşmintele.
15 Apoi a rostit către popor: «Fiţi gata pe poimâine! Nu vă apropiaţi de femeie!»
16 Iar a treia zi, când s’a făcut ziuă, s’au pornit tunete şi fulgere şi nouri grei au acoperit muntele şi sunetul cornului a clocotit vajnic; iar tot poporul care era în tabără tremura de spaimă.
17 Atunci Moise scoase poporul din tabără, întru întâmpinarea lui Dumnezeu, şi ei rămaseră la poalele muntelui.
18 Iar muntele Sinai fumega tot, căci Domnul se pogorîse în foc pe munte şi fum se ridica de pe el, ca fumul dintr’un cuptor, şi tot muntele se cutremura grozav.
19 Şi sunetul cornului răzbătea şi clocotea puternic! Moise vorbea, iar Dumnezeu îi răspundea cu glas de tunet.
20 Astfel Domnul s’a pogorît pe muntele Sinai, pe vârful muntelui; şi Domnul a chemat pe Moise pe vârful muntelui şi Moise s’a suit la el.
21 Iar Domnul a rostit către Moise: «Pogoară-te şi îndeamnă stăruitor poporul să nu năvălească spre Domnul să-l vadă, ca să nu piară cu grămada!
22 Chiar şi preoţii care se apropie de Domnul să se sfinţească pe sine, ca nu cumva Domnul să facă prăpăd printre ei!»
23 Şi Moise a grăit către Domnul: «Poporul nu poate să se sue pe muntele Sinai, căci tu ne-ai pus opreală şi ne-ai spus: «Pune hotar în jurul muntelui, ca să nu se poată apropia nimeni de el!»
24 Atunci răspunsu-i-a Domnul: «Du-te, coboară-te şi apoi urcă-te, tu şi cu Aaron; iar preoţii şi poporul să nu dea năvală să se sue la Domnul, ca să nu facă prăpăd în ei!»
25 Şi Moise s’a coborît la popor şi i-a vorbit.