1 Şi a poruncit Dumnezeu lui Iacob: «Scoală-te, sue-te la Betel şi te aşează acolo şi fă acolo un jertfelnic Dumnezeului care ţi s’a arătat atunci când fugeai dinaintea lui Esau, fratele tău!»
2 Şi Iacob a zis casnicilor săi şi tuturor celor ce erau cu el: «Lepădaţi pe dumnezeii cei străini, care sunt în mijlocul vostru, şi vă curăţaţi şi vă primeniţi veşmintele voastre.
3 Apoi să ne sculăm şi să ne suim la Betel şi să facem acolo un jertfelnic Dumnezeului care m’a auzit în ziua strâmtorării mele şi a fost cu mine în călătoria pe care am săvârşit-o!»
4 Atunci ei dădură lui Iacob pe toţi dumnezeii cei străini care erau în mâinile lor şi cerceii care erau în urechile lor, şi Iacob i-a îngropat sub un stejar de lângă Sihem.
5 Şi au plecat la drum şi spaima lui Dumnezeu a căzut peste cetăţile care erau în jurul lor şi n’au urmărit pe fiii lui Iacob.
6 Astfel Iacob a ajuns la Luz, în ţara Canaanului adică la Betel, el şi toată gloata care era cu el.
7 Şi a clădit acolo un jertfelnic şi a pus locului numele El-Bet-El, fiindcă acolo i s’a descoperit Dumnezeu când fugea de dinaintea fratelui său.
8 Atunci a murit Debora, doica Rebecăi, şi a fost îngropată mai jos de Betel, sub un stejar pe care l-au numit «Stejarul Plângerii».
9 Şi Dumnezeu i s’a arătat lui Iacob, încă o dată, după venirea lui din Mesopotamia şi l-a binecuvântat,
10 Şi i-a zis Dumnezeu: «Numele tău este Iacob; dar să nu te mai chemi Iacob, ci numele tău de aci nainte să fie Israil». Şi i-a pus numele Israil.
11 Apoi a grăit Dumnezeu către Iacob: «Eu sunt Dumnezeul Cel Atotputernic! Fii rodnic şi te înmulţeşte. Un popor, ba chiar un divan de popoare vor înflori din tine, şi chiar regi vor ieşi din coapsa ta.
12 Iar ţara pe care am dat-o lui Avraam şi lui Isaac, ţi-o voi da ţie şi o voi da şi seminţiei tale de după tine!»
13 Şi Dumnezeu s’a înălţat de la el, în locul de unde-i vorbise.
14 Iar Iacob a ridicat un stâlp cu pisanie pe locul unde vorbise Domnul cu el, un stâlp de piatră, şi a săvârşit deasupră-i jertfa de turnare şi a turnat peste el untdelemn.
15 Deci Iacob a numit locul unde vorbise cu el Dumnezeu: Betel.
16 După aceea au purces de la Betel, şi când mai era o palmă de loc până să ajungă la Efrata, Rahila a născut şi a avut chinuri mari la facere.
17 Şi pe când ea se trudea să nască, i-a zis moaşa: «Nu te teme, căci ai încă un fecior!»
18 Iar când a fost să-şi dea sufletul, căci a murit, i-a pus numele: Ben-Oni. Dar tatăl său l-a numit Veniamin.
19 Şi a murit Rahila şi a fost înmormântată pe calea către Efrata, adică la Betleem.
20 Şi Iacob a ridicat un stâlp cu pisanie pe mormântul ei: stâlpul de la mormântul Rahilei, care se află şi în ziua de azi.
21 Şi a plecat Iacob şi şi-a înfipt cortul său dincolo de Migdal-Eder.
22 Iar pe când Iacob locuia în ţinutul acela, s’a dus Ruben şi s’a culcat cu Bilha, ţiitoarea tatălui său. Şi aceasta a ajuns la urechile lui Israil. Ci fiii lui Iacob au fost doisprezece.
23 Feciorii Liei: Ruben, întâiul născut al lui Iacob, Simeon, Levi, Iuda, Isahar şi Zebulon;
24 Feciorii Rahilei au fost: Iosif şi Veniamin.
25 Feciorii Bilhei, roaba Rahilei, au fost: Dan şi Neftali;
26 Şi feciorii Zilpei, roaba Liei: Gad şi Aşer. Aceştia sunt fiii lui Iacob, care i s’au născut în Mesopotamia.
27 Şi s’a dus Iacob la Isaac, părintele său, la Mamre în Chiriat-Arba, adică în Hebron, unde au vremelnicit Avraam şi Isaac.
28 Şi zilele lui Isaac au fost o sută şi optzeci de ani.
29 Şi s’a stins Isaac şi a murit şi a fost adăogat la poporul său, bătrân şi sătul de zile, şi l-au înmormântat feciorii săi Esau şi Iacob.