1 Lucru de căpetenie din cele spuse este că avem astfel de arhiereu care s’a aşezat de-a-dreapta scaunului măririi, în ceruri,
2 Slujitor altarului şi cortului celui adevărat, pe care l-a înfipt Dumnezeu şi nu omul.
3 Apoi, orice arhiereu este pus ca să aducă daruri şi jertfe; de aceea trebuincios era ca şi acest arhiereu să fi avut ceva ce să aducă.
4 Dacă ar fi pe pământ, nici n’ar fi preot, fiindcă aici sunt aceia care aduo darurile, potrivit legii,
5 Şi care slujesc închipuirii şi umbrei celor cereşti, precum a primit poruncă Moise, când era să înfiinţeze cortul: Ia seama – zice Domnul – să faci toate după chipul ce ţi-a fost arătat în munte.
6 Acum însă, arhiereul nostru a dobândit o slujire cu atât mai osebită, cu cât este şi mijlocitorul unui legământ mai bun, ca unul care este întemeiat pe mai bune făgăduinţe.
7 Căci dacă cel dintâi legământ era fără de prihană, nu mai căuta loc pentru al doilea:
8 Ci Dumnezeu îi mustră şi le zice: Iată vin zile, – zice Domnul, – când voi face, cu casa lui Israil şi cu casa lui Iuda, legământ nou.
9 Nu ca legământul pe care l-am făcut cu părinţii lor, în ziua când i-am apucat de mână ca să-i scot din pământul Egiptului; căci ei n’au stăruit în legământul meu, de aceea şi eu i-am năpustit, – zice Domnul.
10 Ci acesta e legământul pe care îl voi întocmi casei lui Israil, după acele zile, – zice Domnul: Pune-voi legile mele în cugetul lor şi în inima lor le voi scrie, şi voi fi Dumnezeul lor şi ei vor fi poporul meu.
11 Şi nu va mai învăţa fiecare pe vecinul său şi fiecare pe fratele său zicând: Cunoaşte pe Domnul! căci toţi mă vor cunoaşte, de la cel mai mic până la cel mai mare al lor.
12 Că voi fi milostiv cu nelegiuirile lor şi de păcatele lor nu-mi voi mai aduce aminte.
13 Când a zis: un nou legământ, Domnul a învechit pe cel dintâi. Iar ce se învecheşte şi îmbătrâneşte este aproape de pieire.