1 Ascultaţi cuvântul Domnului, voi fii ai lui Israil, căci Domnul este în judecată cu locuitorii ţării, fiindcă nu mai este credinţă, nici dragoste, nici cunoaştere de Dumnezeu în această ţară,
2 Ci jurământ strâmb, minciună, ucideri, jaf şi desfrânare şi silnicie, iar vărsările de sânge se ţin lanţ.
3 Pentru aceasta ţara e în jale, iar cei ce locuesc în ea sunt fără vlagă, chiar şi dobitoacele câmpiei, chiar şi păsările cerului, până şi peştii mării pier şi ei.
4 Dar nimeni să nu pornească certare şi nimeni să nu mustre pe celălalt, ci împotriva ta, preote, îndrept certarea mea.
5 De te poticneşti ziua şi noaptea, şi de se poticneşte şi profetul împreună cu tine, se va nimici cu tine
6 Şi poporul meu, pentru că nu mai cunoaşte pe Domnul. Şi fiindcă tu ai aruncat de la tine cunoaşterea Domnului, şi eu te voi lepăda, ca să nu-mi mai fii preot, şi fiindcă tu ai uitat de legea Dumnezeului tău, şi eu voi uita pe feciorii tăi.
7 Cu cât se înmulţiră, cu atât păcătuiră împotriva mea şi cinstea lor au schimbat-o cu ocara.
8 Ei se hrănesc din păcatele poporului meu, şi sunt lacomi de fărădelegile lui.
9 Dar cum a fost cu poporul, aşa va fi şi cu preotul: voi pedepsi purtarea lui şi-i voi răsplăti după faptele lui.
10 Să mănânce, dar să nu se sature, să se lase în voia desfrânării, dar să nu-şi înmulţească averea, fiindcă au părăsit pe Domnul, ca să slujească lui Baal.
11 Vinul şi mustul iau minţile omului.
12 Oamenii din poporul meu întreabă o bucată de lemn şi vor ca toiagul să le spună viitorul, căci duhul desfrânării i-a rătăcit şi săvârşind desfrânări s’au depărtat de Dumnezeul lor.
13 Aduc jertfe pe piscurile munţilor şi tămâieri pe vârful colinelor, sub stejari şi sub plopi şi sub terebinţi, căci umbra este dulce. Iar dacă fiicele lor se lasă în voia desfrânării şi nurorile lor precurvesc,
14 Eu nu voi pedepsi pe fetele lor fiindcă s’au lăsat desfrânării şi nici pe nurorile lor din pricină că au precurvit, căci ei înşişi, bărbaţii, se dosesc cu desfrânatele şi aduc jertfă cu preotesele păgâne, astfel că poporul fără minte merge la pieire.
15 Dacă tu te desfrânezi, o, Israile, Iuda să nu păcătuiască! Nu mai veniţi la Ghilgal şi nu vă mai suiţi la Betaven şi în Beerşeba nu vă mai juraţi: «Viu este Domnul!»
16 Căci asemenea junicei îndărătnice, aşa şi Israil s’a îndărătnicit. Şi să-i mai pască pe ei Domnul ca pe un miel, în loc larg de păşune?
17 Efraim este un ibovnic care stă tolănit,
18 În ceata celor ce beau. Şi ibovnica sa îl lasă în voia destrăbălării. Şi ei iubesc faptele ruşinoase mai mult decât slava lor.
19 Dar vijelia îi va învălui în aripile ei, şi ruşinea îi va cuprinde din pricina jertfelnicelor lor.