1 Nu te bucura, Israile, şi nu sălta de veselie ca păgânii, căci te-ai desfrânat depărtându-te de Dumnezeul tău, iubit-ai preţul unei desfrânate în toate ariile de grâu.
2 Căci aria şi teascul nu-i vor hrăni, iar mustul îi va amăgi în aşteptarea lor.
3 Nu vor mai locui în pământul Domnului; întoarce-se-va Efraim în Egipt, iar în Asiria mânca-vor mâncări necurate.
4 Nu vor mai aduce Domnului nici o turnare de vin şi nici nu-i vor mai pregăti vre-o jertfă. Ca o pâine de jălanie fi-va pâinea lor, toţi cei ce vor mânca din ea vor fi necuraţi. Căci pâinea lor va sluji numai să aline foamea lor şi nu va fi adusă în templul Domnului.
5 Ce veţi face în ziua de prăznuire, în ziua de sărbătoare a Domnului?
6 Căci, iată, când vor părăsi ţara lor pustiită, Egiptul îi va aduna şi Memfisul îi va înmormânta; odoarele lor scumpe de argint le vor cotropi bălăriile, şi mărăcinii vor năpădi corturile lor!
7 Sosit-au zilele de pedeapsă, sosit-au zilele de răsplată. Israil strigă: «Profetul este un nebun, şi omul cu Duhul lui Dumnezeu ieşit din minţi!» Din pricina mărimii vinovăţiei tale sunt acestea, din pricina mărimii păcatelor tale!
8 Profetul este străjărul lui Efraim, străjăr al poporului Dumnezeului meu. Laţurile păsărarului sunt întinse pe toate căile lui şi prigoană ameninţă casa Dumnezeului său.
9 Au mers până la fundul ticăloşiei lor, ca pe vremea celor petrecute în Ghibea! El îşi va aduce aminte de blestemăţiile lor şi va pedepsi păcatele lor.
10 Ca pe nişte struguri în pustie, aşa l-am găsit pe Israil, ca o pârgă de smochine, la începutul ei, aşa mă uitam la părinţii lui. Dar când au ajuns la Baal-Peor, s’au afierosit lui Baal şi au ajuns urîciune, ca şi cel pe care îl îndrăgiseră.
11 Slava lui Efraim va zbura ca un stol de păsări; şi nu vor mai fi nici naşteri, nici sarcini, nici zămisliri.
12 Chiar când îşi vor vedea copiii mari, îi voi lăsa fără copii, ca să nu mai rămână nimeni, căci vai lor, dacă îmi voi întoarce privirea de la ei.
13 Efraim, precum îl văd eu, seamănă cu finicul tânăr sădit în ciair, dar Israil va scoate pe fii săi la junghiere.
14 Dă-le lor, Doamne!… Orice-ai vrea să le dai! Dă-le lor pântece sterp şi sâni fără de lapte!
15 Toată răutatea lor a pornit din Ghilgal, căci acolo am început să-i urăsc. Din pricina răutăţii faptelor lor îi voi izgoni din casa mea şi nu-i voi mai iubi deloc: toţi voevozii lor sunt oameni răzvrătiţi!
16 Efraim a fost lovit, rădăcina lui s’a uscat şi rod nu va mai da. Şi chiar dacă vor mai naşte, eu voi ucide rodul scump al pântecelui lor.
17 Dumnezeul meu îi va lepăda, fiindcă n’au ascultat de el. De aceea să umble rătăcitori printre popoare!