32
Atunci cei trei bărbaţi nu-i mai dădură lui Iov nici un răspuns, o dată ce el se socotea pe sine drept.
Dar Elihu, fiul lui Barachel din Buz, din spiţa lui Ram, se aprinse de mânie împotriva lui Iov, care se punea în pricină cu Dumnezeu,
Şi se aprinse de mânie împotriva celor trei prieteni ai lui Iov, căci nu mai găseau ce să-i răspundă şi astfel osândeau pe Dumnezeu.
Ci Elihu aşteptase, pe când ei vorbeau cu Iov, fiindcă aceia erau mai bătrâni decât el.
Şi văzând Elihu că din gura celor trei bărbaţi nu mai dă nici un răspuns, atunci mânia lui se întărâtă.
Deci Elihu, fiul lui Barachel din Buz, luă vorba şi grăi: «Sunt tânăr de ani, iar voi sunteţi bătrâni, de aceea m’am sfiit şi m’am temut să vă dau pe faţă ştiinţa mea.
Gândeam eu: Vârsta va vorbi şi mulţimea anilor va face cunoscută înţelepciunea!
Totuşi duhul care este în om şi suflarea Celui Atotputernic îi dă omului înţelepciune;
Nu cei cu zile multe sunt înţelepţi şi nu cei bătrâni se pricep ce este dreapta judecată.
10 Drept aceea vă spun: Ascultaţi-mă! Vă voi arăta şi eu ceea ce ştiu!
11 Iată, aşteptat-am cuvintele voastre, ascultat-am temeiurile voastre, până ce le-aţi scormonit pe toate.
12 La voi mi-am aţintit toată luarea aminte, şi iată că nimeni n’a răzbit pe Iov, nimeni dintre voi n’a ştiut să răspundă la dovezile lui!
13 Şi să nu ziceţi: «Am dat de mare înţelepciune! Dumnezeu mai poate să-l răzbească, şi nu omul!»
14 El n’a îndreptat cuvântarea sa împotrivă-mi, dar nici eu nu-l voi întâmpina cu rostirile voastre.
15 Au înlemnit! Nu mai răspund nimic! I-au părăsit cuvintele!
16 Şi eu am aşteptat! Ci fiindcă au contenit din vorbă şi stau aşa şi nu mai dau nici un răspuns,
17 Voi răspunde şi eu din partea mea, voi arăta ştiinţa mea şi eu!
18 Căci sunt plin de cuvinte, duhul din mine îmi dă zor:
19 Lăuntrul meu, iată, este ca un vin fără răsuflătoare şi care sparge burdufurile cele noi!
20 Voi vorbi deci ca să mă răcoresc, voi deschide buzele mele şi voi răspunde.
21 Nu voi căuta la obrazul nimănui şi nu voi proslăvi pe nimeni.
22 Căci nu e în firea mea să proslăvesc, altfel ziditorul meu m’ar smulge într’o clipeală.»