1 Cuvântul Domnului care a fost către Ieremia:
2 «Scoală-te şi te pogoară la casa olarului şi acolo vei auzi cuvintele mele!»
3 Şi m’am pogorît la casa olarului şi iată el lucra cu roata.
4 Şi când vasul pe care îl făcea din lut se strica, aşa cum se întâmplă în mâna oricărui olar, olarul făcea din el din nou alt vas, aşa cum credea de cuviinţă că este mai nimerit să-l facă.
5 Apoi a fost cuvântul Domnului către mine şi mi-a zis:
6 «N’am eu care putere să fac cu voi, întocmai ca acest olar, neam al lui Israil?» – zice Domnul. «Vedeţi! Voi cei din casa lui Israil sunteţi în mâna mea ca lutul în mâna olarului!
7 Într’o clipă eu hotărăsc ca un popor ori o împărăţie să fie nimicită, dată la pământ şi prăpădită,
8 Iar dacă acel neam se va pocăi de fărădelegea pe care i-o pusesem în seama lui, mă căesc şi eu de răul pe care îmi pusesem în gând să i-l fac,
9 Şi într’altă clipă hotărăsc ca alt neam şi altă împărăţie să zidească şi că sădească ceea ce-a fost nimicit.
10 Şi dacă acest neam face rău în ochii mei şi nu ascultă de glasul meu, şi mie îmi pare rău de binele pe care am făgăduit să i-l fac!
11 Pentru aceasta spune locuitorilor lui Iuda şi ai Ierusalimului: «Aşa zice Domnul! Iată eu pregătesc pentru voi o nenorocire şi pun ceva la cale împotriva voastră! Să-i pară rău deci fiecăruia de viaţa lui cea rea! Îmbunătăţiţi-vă căile voastre şi faptele voastre!»
12 Dar ei vor răspunde: «Trudă zadarnică! Fiecare vom umbla după plăzmuirile noastre şi ne vom purta după învârtoşarea inimii noastre celei rele!»
13 Deci iată ce zice Domnul: «Întrebaţi popoarele! Cine a auzit vreodată una ca asta? Fecioara lui Israil a săvârşit o faptă foarte urîcioasă!
14 Se topeşte care zăpada de pe stâncoasele vârfuri ale Libanului? Sau seacă apa cea rece care curge din Sirion?
15 Dar poporul meu m’a uitat şi aduce tămâieri la idoli. Şi eu îi voi poticni pe căile lor, pe străvechile lor poteci, ca să-şi caute cărarea pe drumuri neumblate.
16 Ţara lor o voi preface în pustie, de râs deapururi, ca oricine va trece pe acolo să rămâie uluit şi să clatine din cap.
17 Ca vântul de la răsărit îi voi împrăştia înaintea vrăjmaşului, iar în ziua prăpădului le voi întoarce spatele şi nu faţa!»
18 Dar ei au zis: «Haidem să facem un plan viclean împotriva lui Ieremia! Căci legea nu va pieri fără preot, nici sfatul fără înţelept şi nici proorocia fără prooroc! Haidem să-l ucidem cu limba, să nu luăm aminte la toate îndemnurile lui!»
19 Ascultă cu luare aminte, Doamne, şi la spusele protivnicilor mei pleacă urechea ta!
20 Oare binele se răsplăteşte cu rău? Căci pentru mine ei sapă groapă. Adu-ţi aminte cum stăruiam cu rugăciunea înaintea ta ca să te înduri şi să abaţi urgia ta de la ei!
21 Pentru aceasta, lasă pe feciorii lor pradă foametei şi pe ei trece-i prin ascuţişul săbiei! Femeile lor să rămâie văduve şi fără copii, bărbaţii lor morţi de ciumă, flăcăii lor să fie ucişi în bătălie!
22 Să se audă ţipete în casele lor, când vei porni peste ei fără de veste hoardele prădalnice, căci au săpat groapă ca să mă prindă şi pentru picioarele mele au întins cursă.
23 Dar tu, Doamne, cunoşti toate uneltirile lor de moarte împotriva mea! Nu le ierta fărădelegea lor şi nu le şterge păcatul din faţa ta! Răstoarnă-i la pământ înaintea ta, iar în vremea urgiei tale strâmtorează-i!