36
Iar în anul al patrulea al lui Ioachim, fiul lui Iosia, regele lui Iuda, a fost cuvântul acesta al Domnului către Ieremia şi i-a zis:
«Ia-ţi un sul de carte şi scrie toate cuvintele pe care ţi le-am grăit împotriva Ierusalimului, împotriva lui Iuda şi a tuturor neamurilor, din ziua de când am început să-ţi vorbesc eu ţie, din zilele lui Iosia şi până în ziua de azi
Poate cei din neamul lui Iuda, când vor auzi de nenorocirea pe care eu o plănuesc împotriva lor, se vor pocăi de faptele lor cele rele şi eu le voi putea ierta fărădelegile şi păcatele lor.»
Şi a chemat Ieremia pe Baruh, fiul lui Neria, şi Baruh a scris în sulul de carte din gura lui Ieremia toate cuvintele pe care i le spusese Domnul.
Apoi Ieremia i-a poruncit lui Baruh aşa: «Eu sunt păzit şi nu pot să mă duc în templul Domnului,
De aceea du-te tu şi propovedueşte în auzul poporului, în templu, într’o zi de post, toate cuvintele Domnului din cartea pe care ai scris-o după rostirea mea; propovedueşte-le în auzul tuturor Iudeilor care au venit din cetăţile lor,
Poate că rugăciunea lor fierbinte va ajunge până la Domnul şi se vor pocăi de faptele lor cele rele, căci mare este văpaia mâniei cu care Domnul ameninţă pe norodul acesta!»
Şi Baruh, fiul lui Neria, a făcut întocmai precum îi poruncise proorocul Ieremia: să propoveduiască, în templul Domnului, cuvintele Domnului scrise în carte.
Iar în anul al cincilea al domniei lui Ioachim, fiul lui Iosia, regele lui Iuda, în luna a noua, s’a vestit post înaintea Domnului pentru tot poporul din Ierusalim şi pentru cel care ar mai veni la Ierusalim din cetăţile lui Iuda.
10 Şi Baruh a citit din carte, în templul Domnului, în auzul poporului, cuvintele lui Ieremia, în chilia lui Ghemaria, fiul lui Şafan scriitorul, în curtea cea de sus, la Poarta cea Nouă a templului Domnului.
11 Şi după ce Miheia, fiul lui Ghemaria, a ascultat toate cuvintele Domnului cele din carte,
12 S’a pogorît la palatul domnesc, în chilia scriitorului, unde stăteau în divan toţi dregătorii şi anume: Elişama scriitorul, Delaia, feciorul lui Şemaia, Elnatan feciorul lui Acbor, Ghemaria, fiul lui Şafan, Sedechia feciorul lui Hanania, precum şi alţi dregători împreună cu ei,
13 Şi le-a împărtăşit lor Miheia toate cuvintele pe care el le auzise când Baruh le-a citit în auzul norodului.
14 Atunci toţi dregătorii au trimis la Baruh pe Iehudi, fiul lui Natania, şi pe Şelemia, fiul lui Cuşi cu vorbă: «Adu cu mâna ta cartea din care ai citit în auzul poporului!» Şi Baruh fiul lui Neria, a luat cu sine sulul şi s’a dus la ei.
15 Şi ei l-au îmbiat zicând: «Citeşte-ne încă o dată şi în auzul nostru!» Şi Baruh le-a citit în auzul lor.
16 Şi pe când ei ascultau toate cuvintele acestea, au fost cuprinşi de spaimă şi au zis unul către altul şi lui Baruh: «Trebue să aducem la cunoştinţa regelui toate aceste cuvinte!»
17 Şi au întrebat pe Baruh: «Spune-ne, te rugăm, în ce chip ai putut scrie toate cuvintele acestea, din gura lui?»
18 Şi Baruh le-a răspuns: «El mi-a spus toate cuvintele acestea prin viu grai, iar eu le-am scris cu cerneală în cartea aceasta».
19 Atunci dregătorii l-au îmbiat pe Baruh: «Du-te şi te ascunde împreună cu Ieremia ca nimeni să nu ştie de voi!».
20 Şi ei au intrat în curtea palatului domnesc, iar cartea au lăsat-o în chilia scriitorului Elişama, şi i-au împărtăşit şi regelui toate cuvintele acestea.
21 Şi regele a mânat pe Iehudi să aducă sulul, iar el l-a luat din chilia lui Elişama scriitorul şi l-a adus. Şi a citit Iehudi dintr’însul în auzul regelui, al dregătorilor şi al tuturor celor din suita regelui.
22 În vremea aceasta, în luna a noua, regele locuia în palatul de iarnă, iar dinaintea lui avea un lighean de cărbuni aprinşi.
23 Şi după ce Iehudi citise trei-patru pericope, regele a tăiat-o cu cuţitul scriitorului şi a aruncat-o încet-încet pe jăratecul cel din lighean, până ce tot sulul a ars pe jăratecul cel din lighean.
24 Şi nici regele, nici vre unul din dregătorii lui, care auziseră toate aceste cuvinte nu s’au înspăimântat şi nu şi-au sfâşiat veşmintele
25 Ci numai Elnatan, Delaia şi Ghe-maria au stăruit pe lângă rege să nu ardă cartea, dar el nu i-a ascultat,
26 Ba dimpotrivă, regele a poruncit voevodului Ierahmeel, lui Seraia, fiul lui Azriel, şi lui Şelemia, fiul lui Abdeel, să prindă pe Baruh scriitorul şi pe profetul Ieremia, dar Domnul i-a ascuns.
27 Iar după ce regele a ars cartea cu cuvintele pe care Baruh le scrisese din gura lui Ieremia, fost-a cuvântul Domnului către Ieremia:
28 «Ia-ţi un alt sul de carte şi scrie într’însul toate cuvintele cele dintâi, care erau în sulul de carte pe care l-a ars Ioachim, regele lui Iuda,
29 Iar lui Ioachim să-i zici: «Aşa grăeşte Domnul! Fiindcă tu ai ars sulul acesta de carte şi ai zis: «De ce ai scris într’însul?» iată va veni împăratul Babilonului şi va pustii ţara şi va prăpădi dintr’însa pe oameni şi pe dobitoace!»
30 Pentru aceasta, aşa zice Domnul despre Ioachim, regele lui Iuda: «El nu va avea urmaşi care să stea pe tronul lui David! Trupul lui va fi aruncat afară în zăduful zilei şi în frigul nopţii!
31 Şi-l voi pedepsi pe el şi pe neamul lui şi pe dregătorii lui, pentru fărădelegea lor şi voi aduce peste ei, peste locuitorii Ierusalimului şi peste toată ţara lui Iuda, toate nenorocirile cu care i-am ameninţat şi nu m’au ascultat!»
32 Atunci Ieremia a luat o altă carte şi i-a dat-o scriitorului Baruh, fiul lui Neria, care a scris într’însa din gura lui Ieremia, toate cuvintele cărţii pe care o arsese în foc Ioachim, regele lui Iuda, şi a mai şi adăogat şi alte multe cuvinte cu acelaşi cuprins.