1 Şi Ahab a împărtăşit Izabelei tot ceea ce făcuse Ilie, şi cum el omorîse cu sabia pe toţi profeţii lui Baal.
2 Atunci Izabela a trimis un sol la Ilie să-i spună: «Aşa să-mi facă mie zeii, dacă mâine pe vremea asta nu voi face cu viaţa ta la fel cum ai făcut şi tu cu fiecare din ei!»
3 Din această pricină l-a prins frica şi a pornit de acolo, ca să-şi scape viaţa, şi a ajuns la Beerşeba în Iuda, unde a şi lăsat pe sluga sa,
4 Iar el a pătruns în pustie cale de o zi. După ce a ajuns acolo, s’a pus jos sub un jneapăn şi îşi ruga moartea şi zicea: «Destul, Doamne! Ia-mi sufletul, căci nu sunt mai bun decât părinţii mei!»
5 Şi s’a culcat şi a adormit sub jneapăn. Dar iată că un înger s’a atins de el şi i-a zis: «Scoală şi mănâncă!»
6 Şi când s’a întors cu ochii spre căpătâiul lui, iată o turtă rumenită şi un ulcior cu apă. Şi a mâncat şi a băut, apoi iarăşi s’a culcat.
7 îngerul Domnului s’a întors însă a doua oară şi s’a atins de el şi i-a zis: «Scoală şi mănâncă, fiindcă vei porni la drum lung!»
8 Şi s’a sculat, a mâncat şi a băut şi cu demâncarea aceea a prins putere pentru patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, până a ajuns în Horeb, muntele Domnului.
9 Acolo a intrat într’o peşteră, unde a şi mas. Şi cuvântul Domnului a fost către el şi i-a zis: «Ce faci aici, Ilie?»
10 Şi el a răspuns: «Sunt înfierbântat de mare râvnă pentru Domnul Dumnezeul Savaot, fiindcă fiii lui Israil au părăsit legământul tău, au dărâmat jertfelnicele tale, au ucis cu sabia pe profeţii tăi, de n’am rămas decât eu, şi acum ei mă caută să-mi ia sufletul!»
11 Şi el i-a zis: «Ieşi şi te aţine în munte înaintea Domnului!» Şi iată Domnul trecea! Înaintea Domnului mergea o furtună mare şi vajnică să crape munţii şi să se despice stâncile, dar Domnul nu era în furtună. Şi după furtună un cutremur, dar Domnul nu era nici în cutremur.
12 Şi după cutremur, un foc, dar Domnul nu era nici în foc, şi după foc un murmur uşor şi dulce.
13 Şi când l-a auzit Ilie, şi-a acoperit faţa cu mantia sa şi a ieşit şi stătea la gura peşterii. Iar un glas l-a întrebat: «Ce faci aici, Ilie?»
14 El însă i-a răspuns: «Sunt înfierbântat de mare râvnă pentru Domnul Savaot, fiindcă fiii lui Israil au părăsit legământul tău, au dărâmat jertfelnicele tale şi pe profeţii tăi cu sabia i-au omorît. Şi am rămas numai eu singur, şi acum ei caută să-mi ia sufletul.»
15 Atunci Domnul a zis către el: «Pleacă şi te întoarce pe drumul pustiei Damascului şi intră acolo şi unge pe Hazael, rege al Siriei,
16 Şi pe Iehu, fiul lui Nimşi, să-l ungi rege peste Israil, iar pe Eliseu, fiul lui Şafat din Abel-Mehola, să-l ungi profet în locul tău!
17 Şi aşa va fi: pe cel care va scăpa de sabia lui Hazael să-l omoare Iehu; pe cel care va scăpa de sabia lui Iehu să-l omoare Eliseu!
18 Căci în Israil voi lăsa şapte mii cu viaţă: adică toţi cei care nu şi-au plecat genunchii înaintea lui Baal şi a căror gură nu l-a sărutat!»
19 Şi după ce a pornit de acolo, s’a întâlnit cu Eliseu, fiul lui Şafat, care tocmai ara ogorul cu douăsprezece perechi de boi, iar el ara cu a douăsprezecea pereche. Şi când a trecut Ilie pe lângă el, a aruncat mantia peste el,
20 Iar Eliseu a lăsat vitele şi a alergat după Ilie şi i-a spus: «Îngădueşte-mi să mă duc să sărut pe tatăl meu şi pe mama mea, apoi te voi urma!» Dar el i-a răspuns: «Întoarce-te! Ce am să fac cu tine?»
21 Atunci Eliseu s’a întors înapoi, a luat o pereche de boi şi a tăiat-o, apoi a fiert-o cu lemnul plugului, şi a dat-o oamenilor s’o mănânce. Apoi s’a dus să urmeze pe Ilie şi să-i slujească lui.