4
Şi când Sanbalat şi Tobie, Arabii şi Amoniţii şi cei din Aşdod au aflat că prefăcutul zidurilor Ierusalimului face spor şi că spărturile încep să se astupe, atunci se întărâtară peste fire,
Şi uneltiră toţi laolaltă să se războiască cu Ierusalimul şi să pricinuiască zăpăceală.
Atunci ne-am rugat din inimă Dumnezeului nostru şi am stat de pază zi şi noapte împotriva lor.
Şi Iudeii au zis: «Sleitu-s’a vlaga salahorilor, iar din pricina prea multelor dărâmături noi nu mai avem putere să mai zidim zidul!»
Ci vrăjmaşii noştri se socoteau: «Să nu ştie şi să nu ne simtă până când vom ajunge în mijlocul lor, pe urmă să-i măcelărim şi să le oprim lucrul!»
Dar când Iudeii care erau vecini cu ei au venit şi ne-au spus în nenumărate rânduri din care părţi ar fi să tabere pe noi,
Eu m’am aşezat în părţile cele mai de jos, după zid, în ascunzători, şi am pus în rând poporul cel războinic după familii, cu săbiile, cu suliţele şi cu arcurile în mână,
Şi după ce m’am uitat bine, m’am sculat şi am zis fruntaşilor şi căpeteniilor şi celuilalt popor: «Nu vă temeţi de ei, ci în dreptăţi-vă gândul spre Stăpânul nostru cel mare şi înfricoşat şi luptaţi-vă pentru fraţii şi fiii voştri şi pentru fiicele şi femeile voastre şi pentru casele voastre!»
Şi când au auzit duşmanii noştri că ni s’a dat de ştire şi că Dumnezeu le-a zădărnicit planul, toţi ne-am întors la zid, fiecare la lucrul lui.
10 Dar din ziua aceea, jumătate din salahorii mei lucrau, iar jumătate ţineau în mână lăncile, scuturile, arcurile şi platoşele, în vreme ce căpeteniile stăteau la spatele tuturor familiilor evreeşti,
11 Care zideau la zid. Şi cărătorii cu o mână lucrau, iar în cealaltă ţineau lancea.
12 Zidarii stăteau fiecare cu sabia la şold şi zideau, iar un trâmbiţaş era lângă mine.
13 Atunci am zis fruntaşilor, căpeteniilor şi celuilalt popor: «Lucrul este afară din cale de mult şi pe mare întindere, iară noi suntem împrăştiaţi pe zid departe unul de altul.
14 În oricare loc veţi auzi glasul trâmbiţei, acolo să vă strângeţi la noi, findcă Dumnezeul nostru se va lupta pentru noi!»
15 Şi noi lucram, iar jumătate din popor ţinea în mână lăncile, din revărsatul zorilor până la răsăritul stelelor.
16 În vremea aceasta am mai sfătuit poporul: «Fiecare să mâie noaptea cu sluga lui în Ierusalim, ca noaptea să fie de strajă, iar ziua la lucru».
17 Dar nici eu, nici fraţii mei, nici slujitorii mei, nici străjile care mergeau după mine nu am lepădat hainele de pe noi şi chiar cel care era trimis la apă se ducea cu lancea în mână.