1 Şi dacă s’a încredinţat Bileam că este bine în ochii Domnului să fie binecuvântat Israil, n’a mai socotit să alerge la vrăjitorii ca altădată, ci şi-a îndreptat faţa către pustie.
2 Când şi-a ridicat ochii şi a văzut pe Israil stând în tabără după seminţiile sale, s’a pogorît peste el Duhul lui Dumnezeu.
3 Atunci şi-a rostit parabola şi a zis: «Aşa zice Bileam, fiul lui Beor, aşa zice omul al cărui ochi a fost deschis!
4 Aşa zice cel care ascultă cuvintele lui Dumnezeu, şi cunoaşte cugetul Celui Preaînalt, şi vede descoperirile celui Atotputernic, şi ai cărui ochi sunt deschişi măcar că s’a poticnit:
5 Cât de frumoase sunt corturile tale, Iacobe, salaşurile tale Israile!
6 Ca luncile care se întind până departe, ca grădinile pe ţărmul unui râu, ca stejarii pe care i-a sădit Domnul, ca măreţii cedrii pe malul apelor!
7 Din vadra lui curge apă şi sămănătura lui este adăpată din belşug. împăratul lui este mai tare decât Agag, şi împărăţia lui se înalţă mândră!
8 Dumnezeul care l-a scos pe el din Egipt are putere de zimbru. El prăpădeşte mâncând popoarele duşmane lui, le face oasele fărâme şi cu săgeţile sale le prăbuşeşte la pământ.
9 El stă tolănit ca un leu şi ca o leoaică: cine ar putea să-l zădărască? Binecuvântat să fie cel ce te va binecuvânta, şi cel ce te va blestema blestemat să fie!»
10 Atunci Balac s’a aprins de mânie împotriva lui Bileam şi bătând din palme a zis Balac către Bileam: «Eu te-am chemat să blestemi pe duşmanii mei, dar iată că tu i-ai binecuvântat până acum de trei ori!
11 Fugi deci în ţinutul tău! Am zis că te voi încărca de cinste, dar iată că Domnul te-a lipsit de ea!»
12 Atunci a răspuns Bileam lui Balac: «Oare n’am spus şi solilor tăi pe care i-ai trimis la mine:
13 «De mi-ar da Balac casa sa plină de argint şi de aur, tot n’aş putea să calc porunca Domnului, ca să fac bine sau rău din voia mea, ci ceea ce-mi va spune Domnul aceea voi grăi»?
14 Şi acum iată că plec la poporul meu! Ci să-ţi spun ce va face poporul acesta cu poporul tău în vremea cea de apoi!»
15 Atunci şi-a rostit parabola sa şi a zis: «Aşa zice Bileam, fiul lui Beor, aşa zice omul al cărui ochi a fost deschis.
16 Aşa zice cel ce ascultă cuvintele lui Dumnezeu şi cunoaşte cugetul Celui Preaînalt şi vede descoperirile Celui Atotputernic, căci, deşi poticnindu-se, i s’au deschis ochii:
17 ÎI văd, însă nu acum; îl privesc, dar nu este aproape! O stea va răsări din Iacob, şi un toiag se va ridica din Israil, care va zdrobi tâmplele Moabului şi pe toţi fiii lui Set îi va doborî la pământ.
18 Edomul va fi moştenirea sa şi Seirul va fi moşia sa, iar ei, duşmanii săi. Şi Israil va face fapte vitejeşti.
19 Din Iacob va ieşi un stăpânitor care va nimici în cetăţi ceea ce a mai rămas din Edom!»
20 Iar când s’a uitat la Amaleciţi, şi-a rostit parabola sa şi a zis: «Amalec este pârga neamurilor, dar sfârşitul lui va fi pieirea!»
21 Când a văzut şi pe Cheniţi, a urmat rostirea parabolei sale şi a zis: «Tare este sălaşul tău, Caine, şi cuibul tău e sus pe stâncă,
22 Dar Cain va fi sortit pierzării. Până când? Până ce Asur te va lua în robie!»
23 Apoi el îşi urmă parabola sa zicând: «Vai de acel care va fi în viaţă când Dumnezeu va aduce toate acestea!
24 Căci vor veni corăbii din părţile Chiteilor şi vor smeri pe Asur, şi pe Eber îl vor pogorî, dar şi el va fi sortit pieirii!»
25 Atunci s’a sculat Bileam şi a pornit la drum şi s’a întors în ţara sa; aşijderea şi Balac s’a dus în calea sa.