12
Cel ce iubeşte certarea iubeşte ştiinţa, iar cel ce urăşte mustrarea este nebun.
Omul bun dobândeşte har de la Domnul, iar cel viclean capătă osândă de la Domnul.
Nimeni nu dăinueşte prin ticăloşie, ci numai rădăcina celor drepţi dăinueşte.
Femeia virtuoasă este cununa bărbatului ei, iar femeia necinstită este ca un car care îi roade oasele.
Năzuinţa celor drepţi ţinteşte la dreptate, sârguinţa celor ticăloşi la înşelăciune.
Cuvintele celor nelegiuiţi primejduesc viaţa oamenilor, iar gura celor drepţi îi scapă din primejdie.
Cei fără de lege pier într’o clipă, iar neamul celor drepţi dăinueşte mereu.
Fiecare este preţuit după isteţimea lui, iar cel zăpăcit rămâne de ocară.
Mai mult preţueşte un om smerit, dar harnic, decât unul mândru, dar lipsit de pâine.
10 Cel drept cunoaşte puterea vieţii sale, însă inima celor fără de lege este fără îndurare.
11 Cel ce munceşte ogorul său se satură de pâine, iar cel ce vânează năluci duce lipsă.
12 Cetatea celor răi se prăbuşeşte, pe când rădăcina celor drepţi stă neclintită.
13 Prin păcatul buzelor se prinde în laţ păcătosul, iar dreptul prin dreptatea lui scapă din strâmtorare.
14 Omul se satură din rodul graiurilor sale şi lucrul mâinilor sale se răsfrânge asupra lui.
15 Cel nebun crede că drumul lui este drept, iar cel înţelept ascultă de sfat.
16 Nebunul îşi dă pe faţă arama, iar cel cumpănit rabdă mustrarea.
17 Omul credincios spune adevărul, iar martorul mincinos umblă cu înşelăciunea.
18 Vorba celui nesăbuit este ca împunsăturile de sabie, iar limba celor înţelepţi ca o buruiană lecuitoare.
19 Omul cu buze care rostesc adevărul dăinueşte mereu, iar cel cu buze mincinoase dăinueşte o clipă.
20 Înşelăciunea este în inima celor ce urzesc rele, iar bucuria în inima celor ce dau sfaturi de pace.
21 Nici o nenorocire nu dă peste cel drept, pe când cei nelegiuiţi sunt copleşiţi de nevoi.
22 Domnul urgiseşte buzele cele grăitoare de minciună şi-şi descopere bunăvrerea lui spre cei cinstiţi.
23 Omul socotit îşi ascunde ştiinţa, pe când inima celor nebuni dă pe faţă nebunia.
24 Mâna celor silitori este stăpână, iar cea lăsătoare este birnică.
25 Supărarea doboară pe om, iar cuvântul bun îl înveseleşte.
26 Dreptul călăuzeşte pe prietenul său, iar calea celor nelegiuiţi duce la rătăcire.
27 Leneşul nu-şi frige nici vânatul lui; cea mai scumpă comoară pentru omul silitor este munca.
28 Pe calea dreptăţii se află viaţa, iar calea nebuniei duce la moarte.