14
Femeile înţelepte îşi zidesc casa, iar cele nebune o dărâmă cu nebunia lor.
Cel ce umblă întru dreptatea lui cinsteşte pe Domnul, iar cel ce umblă pe căi strâmbe îl dispreţueşte.
În gura celui nebun este o varga pentru spatele lui, iar cei înţelepţi îşi ţin gura în frâu.
Unde nu sunt boi, nici grâu nu este, însă belşugul rodului îl dă puterea boilor.
Martorul care iubeşte adevărul nu minte, iar martorul mincinos grăieşte numai minciuni.
Batjocoritorul caută înţelepciunea, dar în zadar, iar pentru cel cu minte ştiinţa este uşoară.
Fugi de dinaintea omului nebun, căci nu este ştiinţă pe buzele lui.
Înţelepciunea celui cuminte este să ia seama la calea lui, însă pe cei nebuni nebunia lor îi rătăceşte.
Nebunul îşi râde de jertfa pentru vină, însă între cei cinstiţi este bunăvoire.
10 O inimă care-şi cunoaşte suferinţa, trufia nu se amestecă în bucuriile ei.
11 Casa celor fără de lege este nimicită, iar cortul celor drepţi înfloreşte.
12 Este câte o cale care i se pare omului că este dreaptă, iar la capătul ei este prăpastia morţii.
13 Chiar când glumim, inima se întristează, iar sfârşitul bucuriei este suferinţa.
14 Cel ce se leapădă de Domnul ia plată pentru purtarea lui, tot astfel şi omul bun pentru faptele lui.
15 Omul prost crede orice vorbă, iar cel cuminte ia seama la răspunsul lui.
16 Înţeleptul se teme şi se fereşte de rău, iar cel nebun se bagă într’însul fără de grijă.
17 Omul iute la mânie face nebunii, iar cel cumpănit se stăpâneşte.
18 Cei nebuni moştenesc nebunia, iar cei cuminţi lasă în urma lor moştenire ştiinţa.
19 Cei răi se pleacă înaintea celor buni, iar cei nelegiuiţi stau la porţile celor drepţi.
20 Săracul este dispreţuit chiar şi de prietenul lui, iar prietenii celui bogat sunt numeroşi.
21 Cel ce dispreţueşte pe prietenul său face un păcat, însă fericit este cel ce se milostiveşte de cei sărmani.
22 Cu adevărat rătăcesc cei ce urzesc fărădelegea, iar cei ce cugetă lucruri bune au parte de har şi de adevăr.
23 Orice trudă aduce câştig, iar vorba fără rost aduce sărăcie.
24 Coroana celor înţelepţi este cuminţenia, iar coroana celor nebuni este nebunia.
25 Martorul credincios este mântuitorul sufletelor, iar cel mincinos este pierzătorul lor.
26 Cel tare îşi pune nădejdea în frica lui Dumnezeu şi fiii lui află acolo liman.
27 Frica de Dumnezeu este izvor de viaţă, ca să ne ferim de laţurile morţii.
28 Norodul mult face slava unui împărat, iar când norodul scade vine prăbuşirea împăratului.
29 Cel domol la mânie este bogat în înţelepciune, iar cel ce se mânie degrabă îşi dă pe faţă nebunia.
30 Inima paşnică este sănătate pentru trup, iar pornirea pătimaşă este car în oase.
31 Cel ce obijdueşte pe cel sărman defaimă pe ziditorul său, iar cel ce are milă de cel obijduit îl cinsteşte.
32 Cel fără de lege este doborît de răutatea lui, iar cel drept găseşte scăpare întru neprihănirea lui.
33 Înţelepciunea sălăşlueşte în inima celui înţelept, iar în inima celor nebuni nu se arată.
34 Dreptatea înalţă un popor, iar păcatul este ocara noroadelor.
35 De harul împăratului, are parte sluga înţeleaptă, iar pe cea de nimica o nimiceşte mânia lui.