18
Omul care stă deoparte caută să mulţumească patima lui şi împotriva oricărui sfat el se porneşte.
Celui nebun nu-i place înţelepciunea, ci nebunia din inima lui.
Dispreţul merge mână în mână cu răutatea, aşijderea şi hula cu ocara.
Vorbele care ies din gura unui om sunt ape fără fund: şivoi ţâşnitor, izvor de viaţă.
Nu este cu cale să ţii parte unui vinovat, osândind pe cel drept la judecată.
Buzele celui nebun împing la ceartă şi gura lui caută bătaie.
Gura celui nebun îi pricinueşte prăbuşirea lui şi buzele lui sunt un laţ pentru viaţa lui.
Cuvintele hulitorului sunt mâncări alese, ele coboară în adâncul pântecelui.
Omul lăsător pentru lucrul lui e frate cu cel care dărâmă.
10 Turn puternio este numele Domnului; cel cuvios la el aleargă şi stă la adăpost.
11 Averea celui bogat, după cum el şi-o închipueşte, este cetatea lui întărită şi zid înalt.
12 Trufia inimii vine înaintea prăbuşirii, iar smerenia înaintea măririi.
13 Cel ce răspunde la vorbă înainte ca s’o fi auzit bine este nebun şi de ocară se face.
14 Omul bărbătos îndură necazul, iar pe cel descumpănit cu duhul cine îl va îmbărbăta?
15 Omul cuminte agoniseşte ştiinţă şi urechea celor înţelepţi năzueşte după iscusinţă.
16 Darul pe care îl face cineva îi lărgeşte calea şi-i înlesneşte intrarea la cei mari.
17 Când vorbeşte pârîşul, parcă el are dreptate, iar când vine rândul pârîtului, atunci se lămureşte pricina.
18 Sorţul curmă sfada şi desparte pe cei puternici unul de altul.
19 Un frate ajutat de fratele său este ca o cetate tare şi înaltă, el este ca un palat cu temelia bine aşezată.
20 Din rodul gurii fiecare îşi satură pântecele lui şi din ceea ce dă buzele lui se îndestulează.
21 În voia limbii este viaţa şi moartea şi cei ce o iubesc mănâncă din rodul ei.
22 Cine dă peste o femeie bună dă peste un lucra de mare preţ şi dobândeşte dar de la Domnul.
23 Săracul se roagă stăruitor, însă bogatul răspunde cu asprime.
24 Sunt prieteni aducători de nenorocire, dar este câte unul care este mai apropiat decât un frate.