1 Fiul meu, de vei primi poveţile mele şi de vei păstra orânduirile mele,
2 Plecînd urechea ta la înţelepciune şi înclinând inima ta spre bună chibzuială,
3 Dacă vei chema prevederea şi spre bună cugetare îţi vei îndrepta glasul tău,
4 Dacă o vei căuta întocmai ca pe argint şi o vei săpa ca pe o comoară,
5 Atunci pricepe-vei temerea de Domnul şi vei dobândi cunoştinţa de Dumnezeu,
6 Deoarece Domnul dă înţelepciune şi din gura lui izvorăşte ştiinţa şi priceperea.
7 El păstrează mântuirea pentru cei drepţi, el este scut pentru cei ce umblă în calea desăvârşirii;
8 El păzeşte viaţa celor drepţi şi pe cărarea celor cuvioşi ai săi el stă de veghe.
9 Atunci tu vei înţelege dreptatea şi ce este lucrul drept, calea cea dreaptă şi toate făgaşurile binelui,
10 Fiindcă înţelepciunea se va sui la inima ta şi ştiinţa va desfăta sufletul tău,
11 Buna chibzuială va veghea peste tine şi înţelegerea te va păzi,
12 Ca să te mântuiască de calea cea rea, de omul care grăieşte cu gând viclean,
13 De cei ce părăsesc căile cele drepte ca să umble pe drumuri întunecoase,
14 De cei ce se bucură când săvârşesc răul şi se veselesc când umblă pe poteci întortochiate,
15 Ale căror cărări sunt strâmbe şi se pornesc pe căi piezişe;
16 Ca să te scape de o femeie streină, de streina cu graiuri ademenitoare,
17 Care lasă pe tovarăşul ei din tinereţe şi uită de legământul ei cu Dumnezeu,
18 Din pricină că poteca ei duce la moarte şi făgaşurile ei spre împărăţia morţii.
19 Nimeni din cei care se îndreaptă spre ea nu se mai întoarce şi nu mai nimereşte cărările vieţii.
20 Drept aceea tu umblă pe calea oamenilor celor buni şi păzeşte cărările celor drepţi,
21 Căci cei drepţi vor locui pământul şi cei fără prihană vor dăinui pe el;
22 Cei fără de lege vor fi nimiciţi de pe pământ şi cei necredincioşi vor fi zmulşi din rădăcină.