9
Înţelepciunea şi-a zidit casă rezemată pe şapte columne,
Înjunghiat-a vite pentru ospăţ, şi-a dres vinul cu mirodenii şi şi-a întins masa,
Şi a trimis pe slugile sale să poftească pe oameni şi pe înaltele piscuri aşa să vestească:
«Cine este neînţelept să intre la mine. şi pe cei lipsiţi de minte îi voi îndemna:
Veniţi şi mâncaţi din masa mea şi beţi din vinul pe care eu l-am dres cu mirodenii!
Lăsaţi prostia, ca să rămâneţi cu viaţă şi umblaţi pe calea cea dreaptă a priceperii.»
Cel ce ceartă pe batjocoritor îşi pricinueşte ocară, şi cel ce dojeneşte pe cel fără de lege are parte de ocărîre.
Nu certa pe cel batjocoritor ca să nu te urască, dojeneşte pe cel înţelept ca să te iubească;
Dă sfat celui înţelept ca să se mai înţelepţească, învaţă pe cel drept ca să-şi sporească ştiinţa.
10 Începutul înţelepciunii este frica de Dumnezeu şi priceperea este cunoaşterea Celui Sfânt,
11 Căci prin Domnul se vor înmulţi zilele tale şi numărul anilor vieţii tale vor spori.
12 Dacă eşti înţelept, eşti înţelept pentru tine, dacă eşti batjocoritor, singur porţi ponosul.
13 Nebunia este femeie pătimaşă care se pricepe la ademenire.
14 Ea stă la uşa casei sale pe un jilţ înalt şi strigă,
15 Ca să poftească pe cei care trec pe cale şi pe cei care merg drept pe drumul lor:
16 «Cine este neînţelept să intre la mine! Şi pe cel lipsit de minte îl voi învăţa:
17 Apa furată este dulce si pâinea mâncată pe furiş are gust mai bun!»
18 Dar omul nu ştie că acea casă este bântuită de umbre, iar cei pe care îi pofteşte nebunia sălăşluesc de mult în adâncurile Şeolului.