12
Starostelui cântăreţilor, pe harfa cu opt coarde – un psalm al lui David.
Mântueşte, Doamne, căci cei cucernici se răresc, iar credinţa piere de printre fiii lui Adam!
Minciuni grăiesc neîncetat unul cu altul; cu buze linguşitoare, din inimă făţarnică le este vorba.
Stârpească Domnul toate gurile mincinoase, orice limbă care grăieşte semeţii,
Pe aceia care spun: «Cu limba noastră suntem puternici! Gura noastră este puterea noastră. Cine e stăpân-pe noi?»
Pentru apăsarea obijduiţilor, pentru suspinul săracilor, scula-mă-voi acum, rosteşte Domnul, şi da-voi mântuire celor ce suspină după ea!
Cuvintele Domnului sunt cuvinte curate; argint lămurit, în cuptor, în pământ, strecurat de şapte ori.
Drept aceea, Doamne, păzi-ne-vei pe noi; în veac ne vei ocroti de neamul acesta,
De neamul nelegiuiţilor care, de jur-împrejur, cutreeră, ca atunci când josnicia stă în frunte printre oameni.