1 Un psalm al lui David. – Auzi, Doamne, rugăciunea mea, ia aminte la căinarea mea, întru credincioşia ta; ascultă-mă, întru dreptatea ta!
2 Nu intra la judecată cu robul tău, că nici unul din cei vii nu este drept, înaintea feţei tale.
3 Căci vrăjmaşul prigoneşte sufletul meu, calcă la pământ viaţa mea şi mă strămută în împărăţia morţii ca pe cei de veacuri adormiţi.
4 Atunci duhul meu tânjeşte, iar inima mea îşi pierde cumpătul.
5 Îmi aduc aminte de zilele de altădată, cuget la toate faptele tale, la lucrul mâinilor tale gândesc cu luare aminte,
6 De aceea întind mâinile mele către tine; sufletul meu, ca un pământ însetat de apă, tânjeşte după tine. – Sela.
7 Auzi-mă degrabă, Doamne, căci duhul meu slăbeşte. Nu ascunde de mine faţa ta, ca să nu ajung la fel cu cei ce se pogoară în mormânt.
8 Fă-mă să aud dis-de-dimineaţă mila ta, căci întru tine mi-am pus nădejdea. Arată mie, Doamne, calea pe care să merg, căci către tine ridic sufletul meu.
9 Izbăveşte-mă, Doamne, de vrăjmaşii mei, căci la tine caut scăparea mea.
10 Învaţă-mă să fac voia ta, căci tu eşti Dumnezeul meu. Duhul tău cel bun să mă călăuzească pe cărarea cea dreaptă.
11 Pentru numele tău, Doamne, viază-mă şi întru dreptatea ta scoate din strâmtorare sufletul meu,
12 Şi întru mila ta pierde pe vrăjmaşii mei şi sfârşeşte pe toţi cei ce prigonesc sufletul meu, căci eu sunt robul tău!