145
O cântare de laudă a lui David. – Preamări-te-voi, Dumnezeule, împărate, şi voi binecuvânta numele tău în veacul veacului!
În fiecare zi te voi binecuvânta şi voi lăuda numele tău întru toţi vecii!
Mare este Domnul şi lăudat foarte şi mărirea lui este neprimitoare de cercetare.
Fiecare neam să spună neamului care vine lauda lucrurilor tale şi să vestească faptele tale uriaşe!
Să vorbească despre slăvită strălucire a măririi tale şi să propoveduiască minunile tale!
Să spună puterea înfricoşatelor tale fapte şi să povestească mărirea lucrărilor tale!
Să vestească pomenirea marii tale bunătăţi şi cu strigăte de bucurie să întâmpine dreptatea ta!
Domnul este îndurat şi milosârd, îndelung răbdător şi plin de bunătate.
Domnul este bun pentru toţi şi îndurările sale se revarsă peste toată zidirea sa.
10 Să te laude toate făpturile, Doamne, şi cuvioşii tăi să te binecuvânteze.
11 Să crăinicească mărirea împărăţiei tale şi să grăiască despre puterea ta,
12 Ca să facă cunoscută oamenilor vârtutea ta şi strălucita slavă a împărăţiei tale.
13 Împărăţia ta este împărăţie veşnică şi stăpânirea ta dăinueşte din neam în neam!
14 Domnul sprijină pe cei ce cad şi îndreptează pe cei încovoiaţi.
15 Ochii tuturor privesc la tine, ca să le dai hrană, la bună vreme;
16 Tu deschizi mâna ta şi saturi din belşug tot ce are viaţă.
17 Domnul este drept întru toate căile sale şi bun în toate faptele sale.
18 Domnul este aproape de toţi cei ce îl cheamă, de toţi cei ce-l strigă din toată inima.
19 El plineşte voile celor ce se tem de el şi aude strigătul lor şi-i mântueşte.
20 Domnul păzeşte pe toţi cei ce-l iubesc, iar pe toţi cei fără de lege îi dă pieirii.
21 Gura mea să rostească lauda Domnului şi toată făptura să binecuvânteze numele cel sfânt al lui, în veacul veacului!