147
Aliluia! Lăudaţi pe Domnul, că bine este să preamărim pe Dumnezeul nostru, căci plăcută şi cu bună cuviinţă este lauda.
Domnul zideşte din nou Ierusalimul; adună pe cei împrăştiaţi ai lui Israil.
El tămădueşte pe cei cu inima zdrobită şi leagă rănile lor.
El numără stelele şi le dă la toate nume.
Mare este Dumnezeul nostru şi atotputernic şi înţelepciunea lui este nemăsurată.
Domnul înalţă pe eei smeriţi, iar pe cei fără de lege îi smereşte până la pământ.
Cântaţi Domnului cântare de mulţumire, preamăriţi pe Dumnezeul nostru în cântec din chitară!
El împânzeşte cerul cu nouri, el pregăteşte pământului ploaie şi pe munţi face să crească iarba;
El dă hrană dobitoacelor şi puilor de corb când croncănesc de foame.
10 Domnului nu-i este dragă puterea calului şi cel iute de picior n’are trecere înaintea lui,
11 Ci Domnul caută cu drag la cei ce se tem de el, la cei ce-şi pun nădejdea în milostivirea lui.
12 Proslăveşte pe Domnul, Ierusalime, laudă pe Dumnezeul tău, Sioane!
13 Căci el a întărit zăvoarele porţilor tale şi a binecuvântat înlăuntrul tău pe feciorii tăi.
14 El statorniceşte pacea la hotarele tale şi te satură cu grâul cel mai bun.
15 El trimite pe pământ porunca sa, iar cuvântul său aleargă grabnic.
16 El cerne fulgii de omăt ca lâna şi împrăştie chiciura ca cenuşa.
17 El aruncă ghiaţa sa ca mici fărâme, şi gerul său cine poate să-l îndure!
18 Dar el trimite porunca sa şi le topeşte şi când suflă vântul său apele pornesc să curgă.
19 El a descoperit cuvântul său lui Iacob, îndreptările şi orânduirile sale lui Israil;
20 El n’a făcut la fel cu nici unul dintre celelalte neamuri şi ele n’au cunoscut descoperirile sale.