1 Starostelui cântăreţilor – cu cântare din coarde – un cuvânt de învăţătură a lui David.
2 Pleacă urechea, Dumnezeule, la rugăciunea mea şi nu te feri de cererea mea!
3 Ia aminte şi mă auzi, căci rătăcesc plin de grijă şi aiurit,
4 De strigătul vrăjmaşilor mei şi de strâmtorarea în care mă ţin cei fără de lege, căci ei prăvălesc asupra mea nenorocire şi mă prigonesc plini de mânie.
5 Inima mea se zbate în pieptul meu şi spaima morţii a căzut peste mine.
6 Frică şi cutremur mă cuprind şi fiori de groază mă străbat.
7 Ci zic: O, de-aş avea aripi ca porumbielul, aş zbura şi mi-aş găsi un sălaş!
8 Cu adevărat aş fugi departe, ca să-mi petrec viaţa în pustie. – Sela.
9 M’aş grăbi mai repede ca vântul, mai iute ca furtuna, să caut un loc de scăpare.
10 Sfărâmă-i, Doamne! Dezbină limbile lor, căci văd silnicie şi împerechere, în cetate.
11 Zi şi noapte, fac de strajă pe zidurile ei, dar înlăuntru este stricăciune şi obijduire.
12 Prăpădul este în ea, iar din piaţa ei nu se curmă apăsarea şi viclenia.
13 Căci, dacă un vrăjmaş m’ar face de ocară, aş suferi; iar dacă un protivnic s’ar ridica semeţ împotriva mea, m’aş ascunde de el.
14 Dar nu e vorba de ei, ci de tine, om de potriva mea: prietenul meu şi credinciosul meu,
15 Cu care purtam o prietenie de dragi destăinuiri şi, în mijlocul cetelor însufleţite, păşeam în casa Domnului.
16 Ajungă-i fără de veste moartea! Pogoare de vii în împărăţia morţii! Căci numai răutate este în sălaşele lor şi în inima lor.
17 Dar eu strig către Dumnezeu şi Domnul mă va mântui.
18 Seara şi dimineaţa şi în miez de zi plâng şi mă tânguesc, şi el aude glasul meu.
19 El mă va izbăvi cu pace din lupta pornită împotriva mea, oricât de mulţi ar fi duşmanii mei.
20 Dumnezeu mă va auzi şi îi va smeri, el care stă în jilţu-i dintru început-Sela-pentrucă ei nu se schimbă şi nu au frică de Dumnezeu.
21 Fiecare din ei întinde mâna împotriva prietenului său şi legământul cu el îl pângăreşte.
22 Linguşirile gurii lui sunt dulci ca laptele, dar inima lui e plină de război; cuvintele lui sunt mai lunecoase decât untul de lemn, dar ele sunt săbii ascuţite.
23 Lasă în grija Domnului povara vieţii tale şi el îţi va purta de grijă; niciodată nu va lăsa să şovăiască pe cel drept.
24 Iar tu, Dumnezeule, îi vei prăbuşi în fundul prăpastiei; cei ce varsă sânge şi cei deprinşi cu vicleşugul nu vor ajunge la jumătatea vieţii. Ci eu întru tine îmi pun nădejdea mea!