1 O rugăciune a lui David. Pleacă, Doamne, urechea ta şi mă auzi, căci sunt sărac şi sunt obijduit!
2 Păzeşte sufletul meu, căci sunt cucernic; Doamne, Dumnezeul meu, mântueşte pe robul tău cel ce nădăjdueşte întru tine!
3 Milostiv fii mie, Doamne, căci către tine strig toată ziua!
4 Veseleşte sufletul robului tău, căci spre tine, Doamne, ridic sufletul meu;
5 Căci tu, Doamne, eşti bun, iertător şi mult îndurat cu toţi cei ce strigă către tine.
6 Ascultă, Doamne, rugăciunea mea şi ia aminte la glasul cererilor mele!
7 În ziua strâmtorării mele, strig către tine, că tu mă auzi.
8 Nici unul între dumnezei nu este asemenea cu tine, Doamne, iar lucrurile tale sunt fără de pereche.
9 Toate neamurile pe care le-ai făcut vor veni şi se vor închina înaintea feţei tale. Doamne, şi vor preamări numele tău,
10 Că tu eşti mare şi faci minuni şi numai tu eşti Dumnezeu.
11 Arată-mi mie, Doamne, calea ta, ca să umblu întru adevărul tău; întăreşte inima mea, ca să se teamă de numele tău!
12 Lăuda-te-voi, Doamne Dumnezeul meu, din tot cugetul meu, şi deapururi voi proslăvi numele tău.
13 Căci mila ta a fost mare pentru mine şi tu ai mântuit sufletul meu din adâncurile împărăţiei morţii.
14 Dumnezeule, trufaşii s’au ridicat împotriva mea şi mulţime de oameni silnici umblă după viaţa mea, fără să le pese de tine,
15 Dar tu, Doamne, eşti Dumnezeu milostiv şi îndurător, încet la mânie, bogat în milă şi credincioşie.
16 Întoarce-te spre mine şi mă milueşte, dă putere robului tău şi izbăveşte pe fiul roabei tale.
17 Dă-mi un semn al bunătăţii tale, ca să vază cei ce mă urăsc, şi să se ruşineze, că tu, Doamne, mă ajuţi şi mă mângâi.