1 Şi Roboam s’a dus la Sihem, căci la Sihem venise întreg Israilul ca să-l facă rege.
2 Dar când a auzit Ieroboam, fiul lui Nabat, care fugise în Egipt de frica regelui Solomon, s’a întors din Egipt, de unde trimiseseră să-l cheme.
3 Şi a venit Ieroboam împreună cu tot Israilul şi i-au grăit astfel:
4 «Părintele tău ne-a pus la jug greu, dar tu uşurează munca silnică a tatălui tău şi jugul cel greu pe care l-a pus pe noi ca să-ţi fim supuşi ţie».
5 Atunci Roboam le-a răspuns: «Daţi-mi răgaz de trei zile, apoi întoarceţi-vă la mine!» Şi norodul s’a dus.
6 Atunci regele Roboam s’a sfătuit cu bătrânii care fuseseră sfetnici ai lui Solomon, tatăl său, în vremea când trăia el şi i-a întrebat: «Ce răspuns mă sfătuiţi să dau poporului acestuia?»
7 Iar ei i-au răspuns: «De vei fi astăzi bun cu poporul acesta şi te vei înmuia după vrerea lui şi-i vei spune cuvinte prieteneşti, îţi va fi rob deapururi!
8 Însă el a nesocotit sfatul pe care i-l dăduseră bătrânii şi s’a sfătuit cu tinerii, care crescuseră împreună cu el şi care erau în slujba lui,
9 Şi i-a întrebat: «Ce sfat mă sfătuiţi şi ce răspuns să dau poporului acestuia, care mi-a vorbit aşa: «Uşurează-ne de jugul pe care părintele tău l-a pus pe noi?»
10 Atunci i-au răspuns tinerii cei de o vârstă cu el: «Iată ce să răspunzi poporului care ţi-a grăit: Tatăl tău a pus jug greu pe noi, ci tu uşurează-ni-l! Aşa să-i răspunzi: «Degetul meu cel mic este mai gros decât coapsele tatălui meu!
11 Şi dacă tatăl meu v’a apăsat cu jug greu, eu vă voi face jugul vostru şi mai greu de purtat, şi dacă tatăl meu v’a bătut cu bice, eu vă voi bate cu harapnice!»
12 Peste trei zile, când Ieroboam împreună cu tot Israilul au venit la Roboam, după cum le spusese regele: «Veniţi iarăşi la mine peste trei zile!»,
13 Regele le-a răspuns cu asprime. Regele Roboam a lăsat laoparte sfatul celor bătrâni,
14 Şi le-a răspuns după sfatul celor tineri, şi le-a grăit: «Tatăl meu a îngreuiat jugul vostru, iar eu îl voi face şi mai apăsător. Tatăl meu v’a bătut cu bice, iar eu vă voi bate cu harapnice!»
15 Deci regele n’a ascultat de popor, fiindcă fusese voinţa lui Dumnezeu, ca să adeverească Domnul cuvântul pe care îl grăise prin gura lui Ahia din Şilo către Ieroboam, fiul lui Nabat.
16 Când tot Israilul a văzut că regele nu ascultă de el, poporul i-a întors acest răspuns: «Ce avem noi de împărţit cu David?… N’avem nimic de moştenit de la fiul lui Iesei! La corturile tale, Israile, iar tu, Davide, vezi-ţi de casa ta!» Şi Israil s’a întors fiecare la vatra sa.
17 Şi peste fiii lui Israil care locuiau în cetăţile lui Iuda, a rămas rege Roboam.
18 Şi regele Roboam a trimis pe Adoniram, căpetenie peste clăcaşi, dar fiii lui Israil l-au bătut cu pietre şi l-au ucis. Atunci regele Roboam s’a suit degrabă în carul său şi a fugit la Ierusalim.
19 Şi Israil a rămas rupt de casa lui David până în ziua de astăzi.