1 Când s’a suit Manase pe tron, era de doisprezece ani, şi cincizeci şi cinci de ani a fost rege în Ierusalim.
2 El a făcut fapte rele în ochii Domnului, luându-se după ticăloşiile păgânilor pe care i-a alungat Domnul din faţa fiilor lui Israil.
3 El a clădit iarăşi înălţimile pe care le dărâmase părintele său Iezechia, a ridicat jertfelnice în cinstea Baalilor, a făcut Aşere şi s’a închinat la toată oastea cerească şi i-a slujit ei;
4 A clădit jertfelnice în templul Domnului, despre care Domnul spusese: «În Ierusalim va sălăşlui numele meu deapururi!»
5 Şi a înălţat jertfelnice pentru toată oastea cerului în amândouă curţile templului Domnului.
6 El a ars pe fiul său în foc în valea Ben-Hinom, a făcut vrăjitorie, fermecătorie şi magie, şi-a adus ghicitori cu morţi si cititori în stele, şi a sporit necredinţa înaintea Domnului ca să-l întărâte.
7 A făcut idoli ciopliţi în piatră, pe care i-a aşezat în templul Domnului, despre care Dumnezeu zisese lui David şi lui Solomon, fiul său: «În templul acesta şi în Ierusalimul pe care l-am ales din toate seminţiile lui Israil îmi voi pune numele meu deapururi!
8 Şi nu voi clinti piciorul lui Israil din pământul pe care l-am dăruit părinţilor lor, numai dacă va păzi cu credinţă tot ceea ce i-am poruncit lui: toată legea, poruncile şi îndreptările orânduite de Moise!»
9 Dar Manase a dus la rătăcire pe Iuda si pe locuitorii Ierusalimului, încât ei au săvârşit fapte şi mai rele decât păgânii pe care îi stârpise Domnul din faţa fiilor lui Israil.
10 Şi Domnul a grăit către Manase şi către poporul său, dar ei n’au luat aminte,
11 Din care pricină Domnul a adus peste ei pe căpitanii armatei împăratului Asiriei, care au prins pe Manase de viu şi, după ce l-au aruncat în lanţuri de aramă, l-au dus în Babilon.
12 Iar în strâmtorarea lui s’a rugat fierbinte Domnului Dumnezeului său şi s’a umilit tare în faţa Dumnezeului părinţilor săi,
13 Şi i s’a rugat şi i s’a închinat, şi el i-a ascultat rugăciunea lui din inimă şi l-a adus înapoi la Ierusalim în ţara lui. Atunci a cunoscut Manase că Domnul este Dumnezeu.
14 După aceasta el a zidit zidul cel dinafară al cetăţii lui David, la apus de Ghihon, în vale, până la Poarta Peştilor, a înconjurat Ofelul şi l-a înălţat tare, apoi a aşezat căpetenii de oştire în toate cetăţile întărite ale lui Iuda,
15 A dat afară din templul Domnului pe dumnezeii cei streini şi idolii şi toate jertfelnicele pe care le ridicase în muntele templului Domnului şi în Ierusalim şi le-a zvârlit din cetate.
16 Şi a zidit iarăşi jertfelnic Domnului şi a adus jertfe pe el, jertfe de pace si de mulţumire, poruncind lui Iuda să se închine Domnului Dumnezeului lui Israil.
17 Poporul mai aducea jertfe pe înălţimi, însă numai pentru Domnul Dumnezeul său.
18 Cealaltă istorie a vieţii lui Manase, rugăciunea lui cea către Domnul şi cuvintele proorocilor care au fost rostite în numele Domnului Dumnezeului lui Israil, iată se află în «Istoria regilor lui Israil»,
19 Iar rugăciunea lui şi cum a fost ascultat, toate păcatele şi păgânătatea lui, meleagurile pe care a clădit capişti pentru înălţimi, unde a aşezat Aşere şi idoli înainte de a se pocăi, iată sînt scrise în «Istoria proorocilor».
20 Şi a adormit Manase cu părinţii săi şi l-au îngropat în grădina palatului său, iar în locul său s’a suit pe tron fiul său Amon.
21 Amon era în vârstă de douăzeci şi doi de ani când a ajuns rege, şi în Ierusalim a domnit doi ani.
22 El a săvârşit fapte rele în ochii Domnului, precum a făcut şi Manase, părintele său, iar tuturor idolilor pe care îi făcuse Manase, tatăl său, el le-a adus jertfe şi li s’a închinat.
23 Şi nu s’a pocăit în faţa Domnului precum s’a pocăit Manase, părintele său, ci dimpotrivă Amon a sporit în vinovăţie.
24 Dregătorii lui au urzit o uneltire împotrivă-i şi l-au ucis în palatul său,
25 Însă poporul ţării a omorît pe toţi uneltitorii împotriva regelui Amon. Şi în locul său poporul a aşezat rege pe fiul său Iosia.