1 Atunci norodul ţării a luat pe Ioahaz, fiul lui Iosia, şi l-a făcut rege în Ierusalim în locul tatălui său Iosia.
2 Când a ajuns rege, Ioahaz era de douăzeci şi trei de ani, iar în Ierusalim a domnit trei luni.
3 Şi împăratul Egiptului l-a îndepărtat de la tron, ca să nu mai fie rege în Ierusalim, şi a supus ţara la o dajdie de o sută de talanţi de argint şi un talant de aur.
4 Apoi împăratul Egiptului a pus rege în Iuda şi Ierusalim pe frate-său Eliachim, căruia i-a schimbat numele în Ioachim, iar pe Ioahaz l-a luat Neco şi l-a dus în Egipt.
5 Ioachim era de douăzeci şi cinci de ani când a ajuns rege, iar în Ierusalim a domnit unsprezece ani, făcând fapte rele în ochii Domnului Dumnezeului său.
6 Împotriva lui a venit cu război Nabucodonosor, împăratul Babilonului, şi l-a aruncat în lanţuri de aramă, ca să-l ducă în Babilon.
7 O parte din odoarele templului Domnului, Nabucodonosor le-a adus în Babilon şi le-a aşezat în palatul său din Babilon.
8 Celelalte fapte ale domniei lui Ioachim, ticăloşiile pe care le-a făptuit precum şi răutatea care era într’însul, iată, sunt scrise în «Cartea regilor lui Israil şi Iuda». Iar în locul său s’a suit pe tron fiul său Iehoiachin.
9 Iehoiachin era în vârstă de opt ani când s’a suit pe tron, iar În Ierusalim a domnit trei luni şi zece zile. El a făcut fapte rele în ochii Domnului.
10 După un an, împăratul Nabucodonosor a poruncit să-l aducă în Babilon, împreună cu odoarele templului Domnului, iar în locul lui a pus rege peste Iuda şi Ierusalim pe frate-său Sedechia.
11 Când a ajuns rege, Sedechia era în vârstă de douăzeci şi unu de ani, iar în Ierusalim a fost rege unsprezece ani.
12 El a săvârşit fărădelegi în ochii Domnului Dumnezeului său şi nu s’a umilit în faţa cuvintelor proorocului Ieremia, cele pornite din gura Domnului.
13 Dar s’a răzvrătit şi împotriva împăratului Nabucodonosor, care l-a pus să-i jure credinţă în numele lui Dumnezeu. El s’a arătat tare la cerbice şi şi-a învârtoşat inima ca să nu se întoarcă la Domnul Dumnezeul lui Israil.
14 Aşijderea şi toţi principii preoţilor şi poporul au sporit în necredinţa lor, făptuind toate ticăloşiile păgânilor şi pângărind templul Domnului pe care îl sfinţise în Ierusalim.
15 Din această pricină Domnul Dumnezeul părinţilor lor le-a trimis prevestiri la vreme, prin gura trimişilor săi, fiindcă se îndura de poporul său şi de locaşul său.
16 Dar ei şi-au bătut joc de trimişii lui Dumnezeu, şi au nesocotit cuvintele lui şi au făcut de ocară pe proorocii lui, încât mânia lui Dumnezeu s’a întărâtat împotriva poporului său, fără chip de scăpare.
17 Şi Domnul a îngăduit împăratului Caldeilor să năvălească peste ei şi el a trecut pe tineri prin ascuţişul săbiei în templu, şi n’a cruţat nici pe tânăr, nici pe fecioară, nici pe bătrân şi nici pe bătrânul cu părul alb, ci totul l-a dat în mâna lui,
18 Iar toate odoarele templului lui Dumnezeu, mari şi mici, vistieriile templului Domnului, comorile regelui şi ale dregătorilor lui, toate le-a dus în Babilon.
19 Apoi a pus foc templului Domnului si a dărâmat zidul Ierusalimului. Toate palatele dintr’însul le-a ars cu foc şi toate lucrurile de preţ le-a nimicit.
20 Iar pe cei care au scăpat din ascuţişul săbiei i-a adus robi în Babilon, şi au rămas robi lui şi feciorilor lui până în vremea domniei Perşilor,
21 Ca să se împlinească cuvântul cel grăit prin gura lui Ieremia: «până ce ţara se va bucura de vremea ei de odihnă»; căci în toată vremea cât a fost pustie a avut odihnă, până, la împlinirea celor şaptezeci de ani.
22 Ci în anul întâi al lui Cirus, împăratul Perşilor, ca să se împlinească cuvântul Domnului, cel grăit prin gura lui Ieremia, a trezit Domnul duhul lui Cirus, împăratul Perşilor, care a dat în toată împărăţia prin grai şi prin scris acest hrisov împărătesc:
23 «Aşa grăieşte Cirus, împăratul Perşilor! Toate împărăţiile pământului mi le-a dat mie Domnul Dumnezeul cerului! El însuşi mi-a poruncit să-i zidesc templu în Ierusalimul cel din Iuda. Cine din voi este din poporul său? Domnul Dumnezeul său să fie cu el şi să plece!»