1 După acestea, soacra ei, Noemina, i-a zis: «Se cuvine să-ţi caut un adăpost, ca să-ţi fie bine.
2 Ci acum, Booz, cu ale cărui slujitoare ai fost, este negreşit rudă cu noi. Şi iată că el vântură în noaptea aceasta orzul la arie.
3 Tu deci spală-te şi unge-te cu mirezme, ia pe tine veşmintele cele frumoase şi coboară-te la arie. Nu te arăta omului, până ce nu va sfârşi de mâncat şi de băut.
4 Iar când se va culca, tu să bagi de seamă unde s’a culcat şi du-te şi ridică pătura de pe picioarele lui şi culcă-te acolo. Şi el îţi va spune ce să faci.»
5 Şi Rut a zis către ea: «Tot ce mi-ai spus, voi îndeplini».
6 Şi s’a pogorît la arie şi a făcut în totul cum i-a poruncit soacră-sa.
7 Ci Booz, după ce mâncase şi băuse şi inima lui se înveselise, s’a dus să se culce lângă o movilă de boabe. Şi Rut a venit tiptil şi a ridicat pătura de pe picioarele lui şi s’a culcat acolo.
8 Însă, spre miezul nopţii, Booz a tresărit de frică şi dibuind cu mâna, iată că o femeie era culcată la picioarele lui.
9 Şi a întrebat: «Cine eşti tu?» Răspuns-a ea: «Eu sunt Rut, roaba ta. întinde poala veşmântului tău peste roaba ta, căci tu îmi eşti rudă cu drept de răscumpărare.»
10 Zis-a el: «Binecuvântată să fii tu de Domnul, fiica mea! Dragostea ta cea din urmă covârşeşte pe cea de la început, fiindcă nu te-ai dus după oameni tineri, nici săraci, nici cu stare.
11 Ci acum, fiica mea, nu te teme; toate câte ai spus îţi voi face, căci toată lumea ştie, în obştia poporului meu, că tu eşti o vrednică femeie.
12 Este prea adevărat că eu îţi sunt rudă de aproape cu drept de răscumpărare, dar mai este încă o rudă, şi mai aproape decât mine.
13 Rămâi noaptea aceasta aici, iar mâine dimineaţă, dacă el va voi să te răscumpere, bine, să te răscumpere; iar dacă nu-l îndeamnă inima să te răscumpere, atunci eu te voi răscumpăra, pe Dumnezeul cel viu! Odihneşte-te până mâine.»
14 Şi ea a dormit la picioarele lui până dimineaţa şi s’a sculat mai nainte de a se cunoaşte la faţă om pe om. Căci zicea Booz: «Să nu se ştie că femeia a venit la arie!»
15 Însă a grăit: «Adu şalul care este pe tine şi ţine-l!» Şi ea l-a ţinut. Şi el i-a măsurat şase sea de orz şi i le-a pus în cârcă. Apoi ea a intrat în cetate.
16 Şi a venit la soacră-sa şi ea a întrebat-o: «Ce aduci tu, fata mea?» Atunci Rut i-a povestit toate câte făcuse acel om, pentru ea.
17 Apoi a zis: «Aceste şase sea de orz mi le-a dat, fiindcă a socotit: Să nu te duci cu mâna goală la soacră-ta!»
18 Şi Noemina a zis: «Stai liniştită, fiica mea, până ce vei şti cum va ieşi acest lucru. Fiindcă omul nu va avea tihnă până ce nu va sfârşi, chiar astăzi, pricina.»