1 Dar era acolo un om mişel, pe care-l chema Şeba, fiul lui Bicri, din neamul lui Veniamin, şi acesta a sunat din bucium şi a început să spună: «Cu David noi n’avem parte! Cu feciorul lui Iesei nimic de moştenit! Israiliţi, fiecare la cortul său!»
2 Şi astfel porniră toţi Israiliţii de lângă David şi se luară după Şeba, fiul lui Bicri, însă oamenii din Iuda rămăseseră credincioşi regelui lor, de la Iordan până la Ierusalim.
3 Ajungând David în palatul său din Ierusalim, a luat pe cele zece ţiitoare pe care le lăsase să-i păzească gospodăria şi le-a pus într’o casă străjuită şi le-a purtat de grijă, dar la ele nu s’a mai dus, şi au rămas închise până la ceasul morţii lor, trăind în văduvie.
4 Apoi regele a poruncit lui Amasa: «Să-mi chemi pe bărbaţii din Iuda până în trei zile şi să vii şi tu aici de faţă».
5 Şi Amasa a plecat ca să cheme pe cei din Iuda, dar a întârziat peste timpul oare i se hotărîse.
6 Atunci David a zis lui Abişai: «De data aceasta Şeba, fiul lui Bicri, ne va fi mai de primejdie decât Absalom; deci acum ia pe robii stăpânului tău şi urmăreşte-l, ca nu cumva să-şi găsească cetăţi întărite şi să ne scape din ochi!»
7 Şi au pornit în urma lui Abişai ostaşii lui Ioab şi Creţii şi Pletii şi toţi voinicii şi au ieşit din Ierusalim, ca să urmărească pe Şeba, fiul lui Bicri.
8 Când au ajuns la piatra cea mare care se află în Ghibeon, Amasa sosise înaintea lor. Dar Ioab era încins pe sub veşminte cu o sabie băgată în teacă şi care atârna la coapsa lui. Şi el a scos sabia încetişor.
9 Şi Ioab a întrebat pe Amasa: «Cum mergi cu sănătatea, frate?» Şi Ioab l-a apucat pe Amasa cu mâna dreaptă de barbă ca să-l sărute.
10 Ci Amasa n’a băgat de seamă sabia care era în mâna stânga a lui Ioab. Şi Ioab l-a lovit cu ea în pântece şi i-a vărsat măruntaiele pe pământ şi, fără ca să-l mai lovească a doua oară, Amasa a murit. După aceea, Ioab şi Abişai, fratele lui, au urmărit pe Şeba, fiul lui Bicri.
11 Ci unul dintre ostaşii lui Ioab stătea lângă Amasa şi striga: «Cine ţine la Ioab şi cine este de partea lui David să urmeze pe Ioab».
12 Şi Amasa se rostogolise plin de sânge în mijlocul drumului. Deci acel om văzând că toţi ostaşii stăteau locului, a târît pe Amasa laoparte din drum, pe câmp, şi a aruncat o mantie peste el, căci vedea că toţi care treceau se opreau în loc.
13 Iar când a fost tras din drum, au pornit toţi oamenii după Ioab, ca să urmărească pe Şeba, fiul lui Bicri.
14 Ci Ioab trecu prin toate seminţiile lui Israil până la Abel-Bet-Maaca şi adună pe toţi oamenii de nădejde după el.
15 Şi au sosit ei şi l-au împresurat în Abel-Bet-Maaca şi au ridicat un val împotriva cetăţii. Şi tot poporul care era cu Ioab săpa la zid ca să-l prăbuşească.
16 Atunci o femeie cu minte a strigat din cetate: «Ascultaţi! Ascultaţi! Spuneţi vă rog lui Ioab: «Apropie-te până aici, că vreau să vorbesc cu tine!»
17 Şi când el s’a apropiat, femeia l-a întrebat: «Tu ieşti Ioab?» Răspuns-a el: «Eu sunt». Zis-a ea către el: «Ascultă cuvintele roabei tale». «Stau şi ascult», a zis Ioab.
18 «Se spunea altădată zicala aceasta: Întreabă în Abel şi în Dan dacă mai are putere
19 Cutare datină pe care au orândit-o credincioşii din Israil», şi tu cauţi să ucizi o cetate-mumă în Israil! De ce vrei tu să dărâmi moştenirea Domnului?»
20 Ioab a răspuns aşa: «Să mă ferească, să mă ferească Domnul! Nu vreau nici să nimicesc, nici să dărâm.
21 Nu stă lucrul aşa! Ci un om din munţii Efraim, cu numele Şeba, fiul lui Bicri, a ridicat mâna-i împotriva regelui David. Predaţi-l numai pe el, şi eu mă depărtez de cetate.» Zis-a femeia către Ioab: «Iată, capul lui ţi se va arunca peste zid!»
22 Şi s’a dus femeia în cetate şi a vorbit, în înţelepciunea ei, poporului întreg, astfel că ei tăiară capul lui Şeba, fiul lui Bicri, şi îl aruncară lui Ioab. Atunci el a sunat din bucium şi toţi s’au împrăştiat din faţa cetăţii, ducându-se fiecare la vatra lui. Iar Ioab s’a întors în Ierusalim, lângă rege.
23 Şi Ioab era mai mare peste toată oastea lui Israil, iar Benaia, fiul lui Iehoiada, era căpitanul peste Creţi şi Pleti.
24 Adoniram era peste corvezile obşteşti, şi Iosafat, fiul lui Ahilud, era cronicar.
25 Şeva era scriitor; Ţadoc şi Abiatar erau arhierei.
26 Aşijderea şi Ira din Iair era sfetnic de seamă la curtea lui David.