30
Cel ce iubeşte pe fiul său să nu ia biciul de pe spinarea lui, ca mai pe urmă să se bucure de el.
Cine muştrulueşte pe fiul său va avea mulţumire şi se va lăuda cu el, în adunarea cunoscuţilor.
Cine dă învăţătură fiului său face geloşi pe duşmani şi poate să se bucure de el între prieteni.
Dacă moare tatăl său, este ca şi cum n’ar fi murit, căci a lăsat după el un fecior asemenea lui.
Cât a trăit, a văzut de el şi s’a bucurat, iar când a fost să moară, nu s’a întristat.
El lasă un răzbunător asupra vrăjmaşilor, iar prietenilor un urmaş care le răsplăteşte pentru dragostea lor.
Cine răsfaţă pe fecior se apucă să-i lege vânătăile şi la orice ţipăt al lui ii sare inima.
Calul nedomolit ajunge nărăvaş şi fiul lăsat de capul lui ajunge răzvrătit.
Dacă eşti prea drăgăstos cu fiul tău, va ajunge să te înfricoşeze, şi dacă îţi faci cu el de joacă, o să-ţi facă necaz.
10 Nu râde cu el, ca să nu dai de dureri şi, la urmă, să nu scrâşneşti din dinţi!
11 Nu-l lăsa de capul lui, când este mic, şi nu-i trece cu vederea nebuniile.
12 Frânge-i grumazul în copilărie şi plesneşte-l peste şale cât este încă prunc, ca să nu se învârtoşeze şi să se răzvrătească împotrivă-ţi şi să-ţi sângereze inima.
13 Muştrulueşte-l şi ţine-l sub jug greu, ca nu cumva, întru zburdălnicia lui, să se poticnească.
14 Este mai bine să fii sărac, dar sănătos şi cu trup de fier, decât bogat şi împovărat de suferinţe.
15 Sănătatea şi zdrăvenia preţuesc mai mult decât tot aurul, şi un trup voinic decât avuţii nenumărate.
16 Nici o bogăţie nu este mai presus de sănătatea trupească şi nici o stăpânire pământească nu face cât bucuria inimii.
17 Este mai bună moartea decât o viaţă chinuită, şi mai bună veşnica odihnă decât o suferinţă necontenită.
18 Mâncăruri alese, aduse în preajma unei guri închise, sunt ca bucatele cele puse la mormânt.
19 Ce foloseşte idolului jertfa? Că nici nu mănâncă, nici nu miroase! Aşa este cu cel ce stăpâneşte avuţie, dar nu poate să se bucure de ea.
20 El o vede doar cu ochii şi oftează, întocmai ca famenul care îmbrăţişează o fecioară.
21 Nu lăsa întristării sufletul tău şi nu te chinui cu prea multă purtare de grijă.
22 Veselia inimii dă viaţă omului şi voioşia lui îi prelungeşte zilele.
23 Îmbunează sufletul tău şi ogoieşte inima ta şi goneşte întristarea departe de tine, căci întristarea a ucis pe mulţi şi nu e bună la nimic.
24 Pizma şi mânia scurtează zilele şi multe griji te îmbătrânesc mai nainte de vreme.
25 Somnul celui plin de voie bună e adevărat ospăţ şi demâncarea îi prieşte foarte.