1 Pavel, apostolul lui Christos Iisus, prin voia lui Dumnezeu, ca să vestesc făgăduinţa vieţii care este în Christos Iisus,
2 Lui Timotei, iubitului fiu, dar, milă, pace de la Dumnezeu Tatăl şi de la Christos Iisus, Domnul nostru!
3 Mulţumesc lui Dumnezeu, pe care îl slujesc – ca şi strămoşii mei – întru cuget curat, că te pomenesc neîncetat, zi şi noapte, în rugăciunile mele.
4 Căci îmi aduc aminte de lacrămile tale şi am dor mare să te văd, ca să mă bucur din toată inima.
5 Îmi aduc iarăşi aminte de credinţa ta neprefăcută, care, precum s’a sălăşluit întâi în bunica ta Loida şi în mama ta Eunice, tot aşa sunt încredinţat că şi întru tine.
6 Pentru care cuvânt, te îndemn să ţii aprins darul lui Dumnezeu, cel ce este în tine, prin punerea mâinilor mele.
7 Căci Dumnezeu nu ne-a dat duhul temerii, ci al puterii şi al dragostei şi al minţii sănătoase.
8 Deci, nu te ruşina de mărturisirea Domnului nostru, nici de mine, care sunt în temniţă pentru el, ci cu puterea lui Dumnezeu, fii părtaş necazurilor Evangheliei.
9 El ne-a mântuit şi ne-a chemat cu chemare sfântă, nu după faptele noastre, ci după a sa găsire cu cale şi după darul ce ne-a fost dat în Christos Iisus, mai înainte de începutul veacurilor,
10 Iar acum s’a dat pe faţă prin arătarea Mântuitorului nostru Christos Iisus, cel ce a nimicit moartea şi a adus la lumină viaţa şi nemurirea, prin a sa Evanghelie.
11 Spre aceasta pus am fost propovăduitor şi apostol şi învăţător păgânilor.
12 Din această pricină şi sufăr toate acestea, dar nu mă ruşinez, că ştiu cui am crezut şi sunt încredinţat că puternic este să păzească odorul meu, până la ziua cea mare.
13 Ţine-te de dreptarul învăţăturilor sănătoase, pe care le-ai auzit de la mine, cu credinţa şi cu iubirea ce este în Christos Iisus.
14 Odorul cel bun ce ţi s’a încredinţat, păzeşte-l, cu ajutorul Sfântului Duh, care sălăşlueşte întru noi.
15 Ştiţi că toţi cei din Asia s’au lepădat de mine, dintre care Figel şi Ermogene.
16 Domnul să aibă milă de casa lui Onisifor, căci de multe ori mi-a înviorat sufletul şi de lanţurile mele nu s’a ruşinat,
17 Ci sosind în Roma, a cercetat despre mine cu sârguinţă şi m’a găsit.
18 Dăruiască-i Domnul, ca în ziua cea mare, milă să găsească de la Domnul. Tar câtă slujbă mi-a făcut el în Efes, tu ştii mai bine ca oricine.