1 Şi a fost iarăşi cuvântul Domnului Savaot către mine şi mi-a zis:
2 «Aşa grăieşte Domnul Savaot. Iubesc Sionul cu râvnă mare şi cu patimă aprinsă îl râvnesc.»
3 Aşa grăieşte Domnul: «M’am întors cu milostivire către Sion şi voi locui în mijlocul Ierusalimului; şi Ierusalimul se va chema cetate credincioasă şi muntele Domnului Savaot munte sfânt!»
4 Aşa zice Domnul Savaot: «Bătrâni şi bătrâne iarăşi vor sta în pieţele Ierusalimului, fiecare cu toiagul în mână, din pricina vârstei lor,
5 Şi pieţele cetăţii se vor umplea din nou de băieţi şi de fete care să se joace într’însele!»
6 Aşa zice Domnul Savaot: «Dacă acest lucru se va părea cu neputinţă înaintea ochilor poporului acestuia care a mai rămas în aceste zile, oare să fie el peste putinţă şi înaintea ochilor mei?» – zice Domnul Savaot.
7 Aşa grăieşte Domnul Savaot: «Iată că eu voi mântui pe cei din poporul meu din ţările de la soare-răsare şi din ţările de la soare-scapătă,
8 Şi îi voi aduce pe ei acasă, ca să locuiască iarăşi în mijlocul Ierusalimului şi ei să fie poporul meu, iar eu să fiu Dumnezeul lor, întru credincioşie şi întru dreptate».
9 Aşa grăieşte Domnul Savaot: «Întăriţi-vă mâinile voastre, voi cei ce auziţi, în zilele acestea, cuvintele din gura proorocilor, rostite în vremea când s’a pus temelia templului Domnului Savaot şi când s’a clădit templul lui!
10 Căci înainte vreme omul nu avea nici o răsplată pentru muncă şi dobitocul nu aducea nici un folos, şi cel ce intra şi cel ce ieşea n’aveau pace din pricina duşmanilor, şi eu aţâţasem pe toţi oamenii, pe fiecare împotriva aproapelui său.
11 Dar acum nu voi mai fi ca înainte vreme faţă de rămăşiţa poporului meu», – zice Domnul Savaot.
12 Ci acum sămănăturile se vor face în pace: via îşi va da rodul ei, şi pământul belşugul său; cerurile vor dărui roua lor, iară eu voi da în stăpânire poporului care a mai rămas toate bunătăţile acestea.
13 Şi se va întâmpla că, precum aţi fost blestem printre noroadele păgâne, tot aşa, o, voi, casa lui Iuda şi casa lui Israil, vă voi mântui pe voi ca să fiţi binecuvântare. Nu vă temeţi, ci fiţi bărbătoşi!»
14 Căci iată ce zice Domnul Savaot: «Precum m’am hotărît să vă fac rău când părinţii voştri au întărâtat mânia mea», – zice Domnul Savaot – «şi nu mi-a fost milă de voi,
15 Tot astfel m’am răzgândit, în vremea de acum, ca să arăt îndurările mele Ierusalimului şi casei lui Iuda. Nu vă temeţi!»
16 Iată poruncile pe care să le păziţi: «Grăiţi adevărul aproapelui vostru, judecaţi şi daţi hotărîri drepte, la porţile cetăţilor voastre;
17 Nu cugetaţi fărădelege împotriva aproapelui vostru şi jurământul strâmb să nu-l iubiţi, fiindcă toate acestea le urăsc», – zice Domnul.
18 Şi a fost iarăşi cuvântul Domnului către mine şi mi-a zis:
19 «Aşa zice Domnul Savaot: Postul din luna a patra, a cincea, a şaptea şi a zecea să fie pentru neamul lui Iuda zile de bucurie şi veselie şi sărbători luminate. Dar iubiţi adevărul şi pacea!»
20 Aşa zice Domnul Savaot: «Şi se va mai întâmpla în viitor că vor veni popoare şi locuitori din multe cetăţi,
21 Şi locuitorii dintr’o cetate se vor duce în cealaltă, zicând: «Haidem să dobândim îndurarea Domnului şi să cercetăm pe Domnul Savaot!» – «Şi eu vreau să merg!»
22 Şi vor veni noroade multe şi popoare puternice să caute pe Domnul Savaot în Ierusalim şi prin jertfe să dobândească îndurarea Domnului.»
23 Aşa grăieşte Domnul Savaot: «Şi în zilele acelea zece oameni dintre neamurile păgâne vor apuca pe un iudeu de poala hainei şi vor zice: «Cu voi voim să mergem, fiindcă am auzit că Dumnezeu este cu voi!»